Sectia de vopsitorie din cadrul URAC dispune din anul 1999 de dotari moderne pentru vopsirea caroseriilor auto (microbuze, autobuze, troleibuze) si tramvaie;

Cabina de vopsire - uscare BLOWTHERM, tip TURBO INDUSTRIAL permite vopsirea oricaror caroserii in conditii de calitate deosebita, de gabarit maxim: L = 16m, l = 4,7m, h = 4,5m.

Cabina de vopsire este dotata cu sistem de ventilatie performant, aerul introdus din exteriorul cabinei este incalzit la temperatura dorita si filtrat printr-un filtru din materiale acrilice neinflamabile.

Atmosfera din interiorul cabinei de vopsire este foarte curata. Reglarea temperaturii se realizeaza cu ajutorul termoregulatorului electric cu display digital. Aerul comprimat deosebit de pur este asigurat de compresorul INGERSOLL RAND, care are posibilitati de reglare a presiunii. Se obtine astfel o pelicula de calitate superioara.

Sistemul de vopsire utilizat raspunde celor mai inalte cerinte de calitate ale momentului.

Sectia de vopsire dispune de asemenea din anul 2000 de o instalatie de vopsire in camp electrostatic elvetiana (GEMA) pentru vopsirea pieselor mici care se inscriu in urmatoarele dimensiuni de gabarit: L= 3m, l = 1m, h = 1,5m

Pistolul de pulverizare a vopselei pulbere este tip PG1 - SUPERCORONA.

Avantajele acestui tip de pistol sunt:

• obtinerea unei suprafete netede, la grosimi ale acoperirilor mai mari de 60 mm;
• posibilitatea vopsirii pieselor cu geometrie complicata (sertare, radiatoare, cadre de roti, profile de diferite geometrii;
• putere de penetrare excelenta a pulberii.

Cuptorul de polimerizare cu termostat este dotat cu sesizor de temperatura care permite citirea temperaturii in orice moment.

TURNATORIE, FORJARE, SUDURA, TRATAMENT TERMIC, PRELUCRARI MECANICE, METALIZARE

In cadrul sectiilor noastre realizam o serie de lucrari de mare precizie si de inalta calitate.

• Confectii de repere si subansambluri din semifabricate turnate sau forjate:
  • piese din fonta cenusie aluminiu, bronz;
  • tamburi de frane pentru autobuze si troleibuze.
• Piese deformate plastic la cald (forjate): piese forjate: la liber cu greutati de pana la 30 kg si in matrita cu greutati pana la 12 kg.
• Reconditionarea de piese uzate prin metalizare si sudura;
• Operatiuni de zincare la piese;
• Piese si subansambluri obtinute din prelucrari prin aschiere (strunjire, freze, rabotare, rectificare);
• Piese obtinute prin stantare la rece;
• Constructii metalice de diverse forme si dimensiuni;
• Confectionarea de izolatori din rasini epoxidice cu turnare la cald.

REPARATII SI INTRETINERE UTILAJE

• Reparatii masini unelte, tinichigerie, cricuri mecanice si hidraulice, la instalatii de ventilatie
• Reparatii de motoare electrice asincrone cu putere de 0-50 Kw, transformatoare de sudura, generatoare de sudura, cuptoare de incalzire pentru forja si cuptoare tratamente termice;
• Confectii si reparatii piese de schimb si S.D.V.- uri si matrite.

Unitatea are in dotare:

• turnatorie de produse feroase si neferoase;
• atelier de forja dotat cu ciocane si prese;
• atelier de tratament termic;
• atelier de sudura si metalizare;
• atelier de prelucrari mecanice;
• atelier de lacatuserie;
• atelier propriu de proiectare constructiva si S.D.V.

Istoric URAC - Scurt istoric cu imagini al URAC

1909 :: Se constituie fizic si juridic Societatea Comunala a Tramvaielor Bucuresti (STB). Prin sine, acest act constituie si inceputul activitatii Atelierelor STB
1912 :: Se dau in folosinta primele doua hale mari de adapostire si intretinere a vagoanelor pe terenul din Soseaua Stefan Cel Mare.
1926 :: Pe langa reparatiile efectuate la tramvaiele existente incepe si fabricatia remorcilor pentru tramvaie.
1927 :: Se construieste un vagon motor ca model de referinta pentru importul de noi tramvaie.
1930 :: Se construieste o hala noua de reparatii tramvaie in flux continuu - Sectia I, - Reparatii Vagoane - considerata la vremea aceea ca una dintre cele mai mari si moderne din Europa.
1935 :: Se realizeaza un prototip de vagon motor prin transformarea unei remorci Simmering.
1939 :: Se construieste un prototip de remorca cu caroserie metalica, platforma de urcare mai comoda si usile cu comanda centralizata.
             Se construieste un autobuz carosat pe sasiu Renault si patru autoturnuri pe sasiu Chevrolet, desfiintandu-se vechile " care de montaj " cu tractiune animala.
1943 :: Incepe executia atelierului de cale din incinta Atelierelor Stefan cel Mare. Lucrarea se incheie in anul 1944.
1947 :: Atelierele SCM capata denumirea de Atelierele Centrale
         :: Incepe carosarea autosasiurilor Renault (achizitionate inca din 1937)
1948 :: Incepe reconditionarea bandajelor prin incarcare cu sudura electrica
         :: Se realizeaza primul macaz electric confectionat in atelierul de cale care se monteaza in Piata Garii de Nord.
         ::Incepe elaborarea unui proiect pentru un vagon de mare capacitate pe patru osii, constituind primul proiect de acest gen din tara, concomitent cu intreprinderea de tramvaie din Timisoara care a realizat un proiect similar (1949).
1949 :: se realizeaza primul tramvai utilitar electric stropitoare in colaborare cu Uzinele Comunale Bucuresti
1951 :: Se realizeaza prototipul tramvaiului de mare capacitate pe boghiuri (3001), care este dat in exploatare la 21 decembrie 1951 pe linia 14 (Cotroceni - Soseaua iancului). Cu aceasta se deschide seria vagoanelor " Festival " executate de Atelierele Centrale si a vagoanelor EP executate de catre Intreprinderea Electroputere Craiova.
1955 :: Se realizeaza primul model de autobuz romanesc.
         :: Incepe procesul de modernizare a vagoanelor pe doua osii.
         :: Se realizeaza primul tren de tramvai modernizat cu caroserie metalica si truc pe rulmenti
         :: Se realizeaza primul model de troleibuz romanesc (sasiuri de autobuz Renault existente in stoc) si motoare de tramvai de 750V modificate.
1956 :: Incepe modernizarea tramvaielor Thomson - Houston
1961 :: Se realizeaza Hala de reparatii motoare si agregate pentru autobuze
1965 :: Se realizeaza Hala de reparatii caroserii de autobuze
         :: Se realizeaza primele autovehicule pe pneuri, articulate : un troleibuz si un autobuz.
1969 :: Se realizeaza Hala de vopsitorie
1970 :: Se realizeaza vagonul articulat prototip V3A
1971 :: Vagonul V3A intra in circulatie
1972 :: Se da in functiune Hala de fabricatie vagoane V3A
1973 :: Ca urmare Decretului 132/1973, ITB se reorganizeaza, Atelierele Centrale devenind Uzina de Reparatii Atelierele Centrale - URAC.
1980 :: Se realizeaza troleibuzul dublu articulat (tipul MEGA).
1981 :: Se da in circulatie primul tren urban 2XV3A cu o capacitate de 600 de calatori pe traseul Sf. Vineri - Platforma Chimica Dudesti
1982 :: Incepe constructia variantei reduse de tramvai simplu articulat (V2A) prin eliminarea unitatii de caroserie din centrul vagonului V3A si a unui boghiu purtator
         :: Se realizeaza vehiculul greu de deszapezire cu functii multiple UGZ.
1983 :: Incepe executia de vagoane V3A si V2A, bidirectionale, cu doua posturi de conducere si usi pe ambele parti
         :: Se realizeaza un autoturn modern cu telecomanda din platforma de lucru.
         :: Incepe echiparea autobuzelor cu rezervoare si dispozitive pentru alimentarea cu gaze
1984 :: Incepe realizarea de troleibuze amenajate pentru transportul de marfa
1985 :: Incepe constructia de vagoane articulate pentru orasele din tara (primul lot este pentru Constanta, apoi Ploiesti, Craiova, Brasov).
1988 :: Se fabrica cel de-al 500-lea tramvai V3A
         ::  Se realizeaza trenul urban format dintr-un vagon motor si doua remorci (EP/V3A + EP/V3A + V12/V3A)
         ::  Se realizeaza primul troleibuz echipat cu chopper
1993 :: Incepe modernizarea vagoanelor V3A, in baza unui proiect propriu
1995 :: Se realizeaza restaurarea unui vagon de epoca din Austria (Muzeul Tramvaiului din Mriazell).
         :: Se dau in folosinta primele troleibuze rezultate din transformarea autobuzelor Saurer
1999 :: Se fabrica cel de-al 100-lea tramvai V3A - M
         ::  Se finalizeaza prototipul existent de tramvai V2ST din transformarea vagoanelor Tatra
2001 :: Este promulgata Legea privind ratificarea Contractului de finantare intre Romania, Banca Europeana de Investitii si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru finantarea Proiectului privind infrastructura urbana in Bucuresti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 si la Bucuresti la 19 decembrie 2000. Proiectul cuprinde si o componenta referitoare la modernizarea a 126 de tramvaie Tatra si transformarea lor in 63 de tramvaie simplu articulate, precum si instalarea a 3000 de unitati de taxare - validatoare de generatie noua in cadrul intregului parc de tramvaie.