Uzina de Reparaţii    - Atelierele Centrale -


 

Scurt istoric

În anul 1909, în perimetrul în care astăzi îşi desfăşoară activitatea Uzina de Reparaţii „Atelierele Centrale” din cadrul Regiei Autonome de Transport Bucureşti, ia fiinţă Societatea de Tramvaie Bucureşti (STB). La început, această societate utiliza pentru transportul călătorilor tramvaie fabricate în afara graniţelor ţării. Odată cu dezvoltarea reţelei de transport feroviar de suprafaţă în Bucureşti, în interiorul uzinei au debutat activităţile de modernizare a parcului aflat deja în exploatare, construcţie de vagoane-remorcă şi chiar asamblare de vagoane motoare.

După al II-lea război mondial, STB devine ITB şi activitatea de fabricaţie a vagoanelor de tramvai de toate tipurile se dezvoltă.

Începând cu anii ’70, aici se vor construi cca. 600 de vagoane de tramvai de mare capacitate destinate Bucureştiului şi altor oraşe din România, precum Braşov, Constanţa, Iaşi etc.

În anul 1973, uzina îşi capătă titulatura actuală, în baza Decretului 162.

După adoptarea unei strategii prin care se urmăreau achiziţia de autobuze şi troleibuze noi şi modernizarea parcului de tramvaie, în anul 1990, ITB se transformă în RATB.

Având o experienţă de peste 80 de ani în construcţia, repararea, recondiţionarea, transformarea şi modernizarea vehiculelor de transport urban şi a celor utilitare, Uzina de Reparaţii din cadrul RATB păstrează vechile tradiţii, fiind în acelaşi timp pregatită să se ridice la nivelul celor mai exigente cerinţe pe plan tehnologic.

Date de contact:

Director:
Ing. Gheorghe CAZANtel. +4021 318 34 34
Contabil Sef:
Ec. Milica GHEORGHEtel. +4021 318 34 35

Oferta Uzinei de Reparaţii “Atelierele Centrale” – Informaţii detaliate despre serviciile U.R.

Dorim ca experienţa acumulată, cât şi capacitatea noastră de execuţie, să poată fi folosite şi în beneficiul dumneavoastră!

Pentru aceasta, în cadrul Uzinei de Reparaţii, personal cu un grad ridicat de calificare execută o gamă variată de lucrări, cuprinzând confecţii, reparaţii, recondiţionări, modernizări de vehicule pentru transport public şi vehicule utilitare, vopsire, turnare, forjare, sudură, tratament termic, prelucrări mecanice, metalizare, reparaţii şi întreţinere utilaje, la cele mai înalte standarde de calitate şi cu un randament economic ridicat, ceea ce se reflectă în preţurile şi tarifele foarte competitive ale produselor realizate şi respectiv ale serviciilor oferite

FABRICAREA ŞI MODERNIZAREA DE VEHICULE PENTRU TRANSPORT PUBLIC ŞI VEHICULE UTILITARE, REPARAŢII, RECONDIŢIONÃRI

Unitatea noastră are o experienţă vastă în realizarea urmatoarelor lucrări:

  • Fabricarea de vagoane de tramvai de tip V3A şi de vagoane de tramvai utilitare (pentru deszăpezire şi transport marfă)
  • Modernizarea vechilor vagoane de tramvai V3A (cu transformare în V3A-93, care au performanţe superioare vagoanelor V3A) şi a vagoanelor de tramvai Tatra T4R (cu transformare în V2S-T, V2A-T, BUCUR 1 care au performanţe superioare vagoanelor T4R, preţ de cost redus şi un design actual)
  • Fabricarea de vagoane de tramvai de tip V3A cu acţionare cu chopper
  • Fabricarea de vagoane de tramvai de tip V3A cu acţionare cu invertoare şi motoare de curent alternativ
  • Fabricarea de vagoane BUCUR LF cu podea coborâtă 60% şi acţionare cu chopper
  • Fabricarea de vagoane BUCUR LF cu podea coborâtă 60% şi acţionare cu invertoare şi motoare de curent alternativ
  • Reparaţii capitale cu recarosare: tramvaie V3A, T4R
  • Reparaţii boghiuri de tramvai, motoare de tracţiune tramvai, reductoare
  • Lucrări de tapiţerie, tâmplărie

VOPSITORIE

Secţia de vopsitorie din cadrul URAC dispune de dotări moderne pentru vopsirea caroseriilor auto (microbuze, autobuze, troleibuze) şi tramvaie

Sistemul de vopsire utilizat răspunde celor mai înalte cerinţe de calitate existente la ora actuală.

Cabina de vopsire - uscare BLOWTHERM tip TURBO INDUSTRIAL permite vopsirea oricăror caroserii în condiţii de calitate deosebită, cu gabarit maxim: L = 16m, l = 4,7m, h = 4,5m.

Secţia de vopsitorie dispune şi de o instalaţie de vopsire în câmp electrostatic de fabricaţie elveţiană (GEMA) pentru vopsirea pieselor mici care se înscriu în următoarele dimensiuni de gabarit: L= 3m, l = 1m, h = 1,5m.

Cabina de sablare uscată cu alice din oţel în care se execută pregătirea anticorozivă şi tratamentele premergătoare în vederea obţinerii unor suprafeţe superioare calitativ pentru sistemul de acoperire (vopsire) ce urmează a fi aplicat.

TURNĂTORIE, FORJARE, SUDURĂ TRATAMENT TERMIC, PRELUCRĂRI MECANICE, METALIZARE

În cadrul secţiilor noastre de producţie realizăm o serie de lucrări dintre care amintim:

  • Confecţii de repere şi subansambluri din semifabricate turnate sau forjate:
    • piese din oţel, fontă cenuşie, aluminiu, bronz;
    • tamburi de frână pentru autobuze şi troleibuze.
  • Piese deformate plastic la cald (forjate): la liber cu greutăţi de până la 30 kg şi în matriţă cu greutăţi până la 12 kg.
  • Recondiţionarea de piese uzate prin metalizare şi sudură;
  • Operaţiuni de zincare;
  • Piese şi subansambluri obţinute din prelucrări prin aşchiere (strunjire, frezare, rabotare, rectificare);
  • Piese obţinute prin ştantare la rece;
  • Construcţii metalice de diverse forme şi dimensiuni

REPARAŢII ŞI INTREŢINERE UTILAJE

  • Reparaţii maşini unelte, tinichigerie, cricuri mecanice şi hidraulice, instalaţii de ventilaţie
  • Reparaţii de motoare electrice asincrone cu putere de 0-50 Kw, transformatoare de sudurã, generatoare de sudurã, cuptoare de încălzire pentru forja şi cuptoare tratamente termice
  • Confecţii şi reparaţii piese de schimb, S.D.V.- uri şi matriţe

Uzina are dotarea tehnică corespunzătoare pentru confecţionare de vehicule pentru transportul public, alcătuitã din infrastructură, utilaje performante şi personal calificat care permit executarea de lucrări de foarte bună calitate.

Câteva din dotările de bază ale uzinei sunt:

  • hale pentru montaj general boghiuri şi vagoane de tramvai, dotate cu poduri rulante şi canale de lucru;
  • turnătorie feroase şi neferoase;
  • atelier de forjă dotat cu ciocane şi prese;
  • atelier de tratament termic;
  • atelier de sudură şi metalizare;
  • atelier de prelucrări mecanice;
  • atelier de lăcătuşerie;
  • servicii de proiectare constructivă şi S.D.V.

Prezentare vagon de tramvai BUCUR LF-CA

Momente marcante în istoria uzinei:

1909 - Se constituie fizic şi juridic Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti (STB). Prin sine, acest act constituie şi începutul activităţii Atelierelor STB
1912 - Se dau în folosinţă primele două hale mari de adapostire şi întreţinere a vagoanelor pe terenul din Soseaua Stefan Cel Mare.
1926 - Pe lângă reparaţiile efectuate la tramvaiele existente începe şi fabricaţia remorcilor pentru tramvaie
1929 - Odată cu încetarea activităţii ultimului tramvai cu cai, se trece la transformarea vagoanelor în remorci pentru tramvaiele electrice
1937 - Se construieşte un vagon motor ca model de referinţă pentru importul de noi tramvaie.
1930 - Se construieşte o hală nouă de reparaţii tramvaie în flux continuu - Secţia I, - Reparaţii Vagoane - considerată la vremea aceea ca una dintre cele mai mari şi moderne din Europa.
1934 - Începe acţiunea de transformare a remorcilor de tramvai Thompson în vagoane motoare.
1935 - Se realizează un prototip de vagon motor prin transformarea unei remorci Simmering.
1939 - Se construieşte un prototip de remorcă cu caroserie metalică, platforma de urcare mai comodă şi uşile cu comandă centralizată.
- Se construieşte un autobuz carosat pe şasiu Renault şi patru autoturnuri pe şasiu Chevrolet, desfiinţându-se vechile "care de montaj" cu tracţiune animală.
1943 - Incepe execuţia atelierului de cale din incinta Atelierelor Stefan cel Mare. Lucrarea se încheie în anul 1944.
1947 - Atelierele SCM capată denumirea de Atelierele Centrale
- Incepe carosarea autoşasiurilor Renault (achizitionate încă din 1937)
1948 - Incepe recondiţionarea bandajelor prin încărcare cu sudură electrică
- Se realizează primul macaz electric confecţionat în atelierul de cale care se monteaza in Piaţa Gării de Nord.
- Incepe elaborarea unui proiect pentru un vagon de mare capacitate pe patru osii, constituind primul proiect de acest gen din ţară, concomitent cu intreprinderea de tramvaie din Timişoara care a realizat un proiect similar (1949)
- Se construiesc remorcile pentru tramvaie V08 şi primul macaz electric
1949 - Se realizează primul tramvai utilitar electric stropitoare în colaborare cu Uzinele Comunale Bucureşti
1951 - Se realizeaza prototipul tramvaiului de mare capacitate pe boghiuri, cu 200 locuri, care este dat în exploatare la 21 decembrie 1951 pe linia 14 (Cotroceni - Soseaua Iancului). Cu aceasta se deschide seria vagoanelor "Festival" executate de Atelierele Centrale. După al 30-lea vagon, producţia este preluată de Electroputere Craiova .
1955 - Se realizează primul model de autobuz românesc.
- Incepe procesul de modernizare a vagoanelor pe două osii.
- Se realizează primul tren de tramvai modernizat cu caroserie metalica şi truc pe rulmenţi
- Se realizează primul model de troleibuz românesc (şasiuri de autobuz Renault existente în stoc) şi motoare de tramvai de 750V modificate.
1956 - Incepe modernizarea tramvaielor Thomson - Houston
1961 - Se realizează Hala de reparaţii motoare şi agregate pentru autobuze
1965 - Se realizează Hala de reparaţii caroserii de autobuze
- Se realizează primele autovehicule pe pneuri, articulate : un troleibuz şi un autobuz.
1966 - Se construiesc primele vagoane utilitare pentru transport pietriş (basculante) şi vagoane-perie pentru deszăpezire
1969 - Se realizează Hala de vopsitorie
1970 – Se proiectează la Serviciul Proiectare al RATB vagonul de tramvai V3A (vagon cu trei tronsoane, articulat) de mare capacitate ( 300 locuri)
– Se construieşte prototipul primului tramvai V3A
1971 - Vagonul V3A intră în circulaţie
1972 - Se dă în funcţiune Hala de fabricaţie vagoane V3A
1973 - Ca urmare Decretului 132/1973, ITB se reorganizează, Atelierele Centrale devenind Uzina de Reparaţii Atelierele Centrale - URAC.
1980 - Se realizează troleibuzul dublu articulat (tipul MEGA).
1981 - Se dă în circulaţie primul tren urban 2XV3A cu o capacitate de 600 de călători pe traseul Sf. Vineri - Platforma Chimică Dudeşti
1982 - Incepe construcţia variantei reduse de tramvai simplu articulat (V2A) prin eliminarea unităţii de caroserie din centrul vagonului V3A şi a unui boghiu purtator
- Se realizează vehiculul greu de deszăpezire cu funcţii multiple UGZ.
1983 - Incepe execuţia de vagoane V3A si V2A, bidirecţionale, cu două posturi de conducere şi uşi pe ambele părţi
- Se realizează un autoturn modern cu telecomandă din platforma de lucru.
- Incepe echiparea autobuzelor cu rezervoare şi dispozitive pentru alimentarea cu gaze
1984 - Începe realizarea de troleibuze amenajate pentru transportul de marfă
– începe fabricarea tramvaielor V3A îmbunătăţite pentru oraşele din ţară (primul lot este pentru Constanţa, apoi Ploieşti, Braşov etc). Această acţiune s-a finalizat după cum urmează Constanţa – 75 vag. V3A , Ploieşti – 29 vag. V3A , Braşov – 24 vag. V3A , Cluj – 22 vag.( 6 V3A si 16 V2A), Oradea – 6 vag ( 2 V2A si 4 V3A), Brăila – 9 vag. V3A şi Botoşani – 10 vag. V3A
1985 - Incepe construcţia de vagoane articulate pentru oraşele din ţară (primul lot este pentru Constanţa, apoi Ploieşti, Craiova, Braşov)
1988 - Se fabrică cel de-al 500-lea tramvai V3A
- Se realizează trenul urban format dintr-un vagon motor şi două remorci (EP/V3A + EP/V3A + V12/V3A)
- Se realizează primul troleibuz echipat cu chopper
- În uzină s-au construit 586 de tramvaie V3A, din care 175 pentru provincie (Constanţa, Braşov, Ploieşti, Botoşani etc)
1993 - Incepe modernizarea vagoanelor V3A, în baza unui proiect propriu
1995 - Se realizeaza restaurarea unui vagon de epocă din Austria (Muzeul Tramvaiului din Mriazell).
- Se dau in folosinţă primele troleibuze rezultate din transformarea autobuzelor Saurer
1999 - Se fabrică cel de-al 100-lea tramvai V3A - M
- Se finalizează prototipul existent de tramvai V2ST din transformarea vagoanelor Tatra
2001 - Este promulgată Legea privind ratificarea Contractului de finanţare între România, Banca Europeana de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru finanţarea Proiectului privind infrastructura urbana în Bucureşti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 19 decembrie 2000. Proiectul cuprinde şi o componentă referitoare la modernizarea a 126 de tramvaie Tatra şi transformarea lor în 63 de tramvaie simplu articulate, precum şi instalarea a 3000 de unităţi de taxare - validatoare de generaţie nouă în cadrul intregului parc de tramvaie.
2003 - Se construieşte tramvaiul BUCUR 1.
2004 - Se construieşte boghiul motor pentru tramvaiul Bucur cu podea parţial coborâtă după un proiect elaborat de SPC - UR.
2006 - Se fabrică primul tramvai V3A-CH-PPC, având podea parţial coborâtă în zona tronsonului din mijloc şi tracţiune în curent continuu cu chopper fabricat tot în uzină.
2007 - Se fabrică al 11-lea tramvai BUCUR 1.
2009 - Se finalizează construcţia prototipului tramvaiului BUCUR LF-CC cu podea parţial coborâtă (60%) şi acţionare în curent continuu cu chopper. Proiectul a fost elaborat în totalitate de SPC-UR.

Prototipul tramvaiului Bucur LF în incinta uzinei.
2010 - Se realizează cel de-al 48-lea tramvai V3A-CH-PPC.
2011 - Au fost construite 4 tramvaie BUCUR LF-CC.

Tramvai Bucur LF în depoul Dudeşti
2012 - Au fost construite 5 tramvaie BUCUR LF-CA, cu podea parţial (60%) coborâtă şi acţionare cu invertoare şi motoare de curent alternativ
- Se finalizează şi intră în exploatare două tramvaie V3A-CA, având podea parţial coborâtă şi acţionare cu invertoare şi motoare de curent alternativ.

Tramvai Bucur LF traversând podul Basarab .
2013 - Continuă fabricaţia de vagoane Bucur LF - CA; pe lângă dezvoltarea continuă a proiectului BLF, SPC - UR începe evaluarea altor două proiecte de perspectivă: BLF 2 si BLF - CA- 41 .