Trei ani de la primele cazuri de COVID-19. Trei ani au trecut de la primele infectii care pareau sa fie localizate undeva departe, in China, orasul Wuhan. Au fost 36 de luni in care am incercat sa supravietuim unui virus despre care nu stiam nimic la inceput. Intre timp au aparut vaccinuri, lumea s-a vaccinat, cazurile grave sunt mai putine, dar si mai multe variante si subvariante… Stim deja cine e dusmanul nostru si ce avem de facut-distantare, igiena personala stricta, purtat de masca cat se poate de des mai ales iarna, respectarea distantarii sociale 1.5-2 m, testare.
Daca la pandemia precedenta, la fel de grava precum cea pe care inca o traim si astazi, cea din 1918, am avut doi ani si jumatate aproximativ de pandemie si patru valuri de infectari, in cazul pandemiei actuale ne asteptam deja sa trecem si de al patrulea sau al cincilea an in care numarul infectarilor va ramane constant, nu va scadea pana la aproape niciun fel de infectari zilnice.
De ce dureaza atat de mult pandemia inceputa in 2019? Cea mai simpla explicatie este legata de noile tulpine, variante, subvariante care tot apar si mutatiile tot mai dese si mai periculoase. Spre deosebire de anii 1918-1920 suntem mai multi pe Pamant, circulatia e mai intensa, contactul social e mai intens, socializarea e mai puternica. Si de aici si transmiterea foarte rapida a virusului SARS-CoV-2. Odata cu transmiterea virusului apar si mutatii, iar mutatiile duc la noi variante, subvariante, tulpini de SARS-CoV-2 si la imbolnaviri si mai rapide.
Cele mai recente sunt varianta BN.1 aparuta prin toamna lui 2022 si subvarianta XBB, ambele destul de raspandite si de periculoase la ora actuala. Aproape 5 procente din totalul cazurilor de COVID-19 depistate la nivel global se datoreaza la ora actuala variantei BN.1, derivata din varianta Omicron. Deja in SUA avem foarte multe cazuri noi de infectari cu varianta BN.1, cele mai multe in partea de Vest a tarii.
BN.1 e denumirea scurtata a variantei B.1.1.529.2.75.5.5.1, e un „descendent” direct al Omicron BA.2.75, pe care am vazut-o iesind din secventieri in foarte multe cazuri in vara si primavara lui 2022. De la indentificarea sa in iulie 2022, BN.1 a reusit sa infecteze mult mai multi oameni si este in „competitie” cu celelalte subvariante si variante deja cunoscute. In afara de SUA am mai vazut cazuri de infectare cu varianta BN.1 in Austria, Australia, India, Marea Britanie. Mai grav este ca varianta BN. 1 „a dat nastere” deja la alte noua subvariante si sub-subvariante identificate deja in august-septembrie 2022… Toate au fost depistate in tari europene, Austria, Marea Britanie, Danemarca, Germania, Irlanda. Dar avem si in Asia, Singapore, Coreea de Sud, Japonia, India, Israel.
Mutatiile sale mai multe si mai periculoase reusesc sa ii ofere un avantaj urias in fata sistemului imunitar uman. Cea mai interesanta dintre ele e mutatia R346T, pe care oamenii de stiinta o considera raspunzatoare de rata de infectare mult mai mare a variantei noi fata de restul variantelor. In fata variantei BN.1 individul vaccinat anterior ar putea sa nu mai aiba imunitate atat de eficienta. Vaccinurile actuale vor fi eficiente impotriva variantei BN.1, dar protectia s-ar putea sa nu fie suficienta si la fel de puternica…
Subvarianta XBB, un fel de mix intre variantele BJ.1, BA.2.10.1 dupa unii specialisti, si BA.2.75, ar putea fi cea mai rezistenta la vaccin si la raspunsul imunitar aparut dupa vaccinare. Ca sa intelegeti mai bine ce e cu aceste combinari trebuie sa va inchipuiti ca doua virusuri diferite au infectat aceeasi gazda si au facut schimb de gene in acest proces… Organizatia Mondiala a Sanatatii ne spune insa sa nu ne panicam degeaba acum in privinta subvariantei XBB, pentru ca nu e cazul. Deocamdata…
Subvarianta XBB e parte din varianta Omicron, nu putem discuta despre o noua varianta de ingrijorare pentru ca nu sunt diferente foarte mari fata de toate subvariantele Omicron pe care le cunoastem deja si pe care le tot studiem de ceva timp.
Dar e o problema si cu aceasta subvarianta XBB. In octombrie 2022 o vedeam raspandita in 35 de tari, inclusiv in SUA sau Singapore, India, Australia si chiar Coreea de Sud. Alte subvariante, de pilda BQ.1.1, BF.7, BA.2.75.2 au mutatii similare, asa ca ar trebui sa fim foarte atenti la evolutia subvariantei XBB daca nu vrem sa fim prinsi iarasi pe picior gresit cu un nou val puternic de infectari la inceput de 2023 si sa ne trezim cu spitalele si cu ATI-urile pline ochi.
Rata de transmitere a subvariantei XBB e ceva mai mare decat in cazul vechilor variante si subvariante, si asta mai ales in randul populatiei deja vaccinate, dar care are ceva luni de la vaccin… Si vestea cea mai proasta, posibil, despre aceasta subvarianta XBB: riscul de reinfectare e crescut, mult mai mare in cazul sau. Deci daca ai avut deja COVID-19 si o varianta, subvarianta din trecut, si te-ai vindecat, e risc foarte mare sa te reinfectezi de data asta cu subvarianta XBB.
Si inca ceva: medicii atrag atentia ca noua subvarianta XBB.1 e si mai rezistenta la anticorpii de la boostere spre deosebire de rezistenta vazuta la subvariantele BA.4/5, BQ.1.1, BA.2.75.2… Medicamentele pe care le folosim acum pentru tratamentele infectarilor cu SARS-CoV-2 vor functiona si in cazul subvariantei XBB, care vine cu cel putin sapte mutatii noi, dar eficienta va fi scazuta. Subvarianta XBB e de cinci ori mai „toxica” si are o rata de mortalitate mai mare decat temuta varianta Delta.
Dar avem si o speranta care vine de la Pfizer si BioNtech: studiile lor facute pe noile doze de vaccin booster ce vor putea fi folosite la vaccinari global ar putea fi eficiente impotriva subvariantei XBB, declansand un raspuns imunitar mult mai bun impotriva infectiilor cu SARS-CoV-2. Dar si aici sunt probleme, pentru ca, potrivit expertilor, protectia nu va fi una optima…