Daca la inceputul lui 2023 intreaga lume privea cu ingrijorare noua „varianta de interes” XBB.1.16, a carei simptome includeau si unele noi, aparute la copii, ochi iritati, lipiciosi, febra mai mare decat in cazul altor variante si subvariante, de la jumatatea anului pandemia pare deja un cosmar urat ramas undeva in istorie. Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat si ea oficial „terminata” pandemia de COVID-19, nu mai sunt restrictii atat de dure in lume, pericolul pare ca a trecut. Dar a trecut cu adevarat?
Subvarianta XBB.1.16 sau Arcturus, cum a fost ea denumita, a fost detectata prima data in India, in 23 ianuarie 2023. De atunci in peste 31 de tari testele au detectat-o la pacientii infectati de toate varstele, transmisibilitatea sa fiind una ridicata in comparatie cu alte variante si subvariante din trecut. Desi au aparut ingrijorari peste tot in lume dupa anuntul OMS legat de „varianta de interes” XBB.1.16, lucrurile s-au calmat rapid si lumea a revenit la un normal pe care nu il mai intalnisem de la finalul lui 2019.
Problema care se pune acum este daca epidemia si o viitoare pandemie de COVID-19 revenita in forta, cu alte subvariante si variante, tulpini si mai puternice aparute, pot fi excluse in totalitate… Un studiu recent al Universitatii din Washington a incercat sa faca niste predictii bazate pe niste modele clare legate de traiectoria pandemiei de COVID-19 in functie de diferite variante si scenarii de interventie.
Tinta studiului a fost generarea unei predictii cat mai clare pentru 2023 legata de variantele SARS-CoV-2 ce vor fi in circulatie si se vor mai combina in diversi pacienti infectati si de interventiile posibile in scenarii punctuale. A fost creat un model dinamic SEI (susceptible-exposed-infectious). Rezultatele posibile au fost anticipate cu un grup de submodele legate intre ele. Modelul de baza SEI tinea cont de vaccinare, de infectiile multiple, de terapii antivirale, de imunitatea de la vaccin si de diminuarea infectiei. Cu ajutorul acestor modele s-au facut cercetari legate de tot ce tine de infectii istorice, din trecut, spitalizari, morti in functie de locatie, zile, variante. Analiza a urmarit evolutia infectarilor cu Omicron din noiembrie 2021 pana in decembrie 2022. S-a incercat si crearea a cinci scenarii dupa acelasi model legate de noi variante ce ar putea aparea pentru perioada decembrie 2022-30 iunie 2023.
In scenariul de baza nu aveam infectii virale noi. Celelalte patru scenarii aveau niste caracteristici comune, inclusiv data la care noua varianta a aparut, 15 ianuarie 2023, Africa de Sud ca loc de aparitie si parametri diferiti legati de intensitatea si severitatea Omicron si a infectiilor. Intr-un scenariu aparea o varianta apropiata de Omicron, in altul aparea o varianta care semana cu Delta. Al treilea model aducea in discutie un scenariu cu varianta care semana cu Delta, ultimul model era o combinatie DeltaCron care ajungea sa apara si sa infecteze, de la Omicron era luata raspandirea rapida, de la Delta intensitatea transmisibilitatii si severitatea infectiilor la toate grupele de pacienti.
Cat despre scenariile de interventie, au fost gandite trei: cresterea numarului de oameni care purtau masca, reimpunerea regulilor obligatorii de distantare sociala, implementarea unui sistem de vaccinare cu boostere pentru toti cei deja vaccinati.
In scenariul de baza, modelul a prezit 3.54 miliarde de infectii, 6.26 milioane de spitalizari, 1.58 milioane de morti. In al doilea scenariu au fost 5.19 miliarde de infectii, 13.6 milioane de spitalizari, 2.74 milioane de morti. In al treilea scenariu, cu varianta care seamana cu Delta, 3.64 de miliarde de infectii apar, noua varianta este raspunzatoare de 423 milioane infectii, 7.87 milioane spitalizari, 2.87 milioane de morti.
O varianta imbunatatita asmenatoare cu Delta ar aduce 4.5 miliarde de infectari, 21.3 milioane de spitalizari, 11.1 milioane de morti. In scenariul DeltaCron infectiile sunt la fel ca in scenariu Omicron, dar vor fi 30.2 milioane spitalizari si 15.9 milioane morti.
Purtarea mastii in spatii inchise si in spatii publice aglomerate in continuare ar reduce cu 15% numarul mortilor si incidenta, distantarea sociala nu va fi eficienta aproape deloc, iar boosterele dupa vaccinari succesive vor avea impact minim, doar 3.2% va fi procentul de scadere la nivelul deceselor globale din cauza COVID-19. Masca si distantarea sociala ar aduce so scadere cu 36% a numarului de morti, in scenariul DeltaCron ar fi prevenite 5.44 milioane morti, cam 19 procente la nivel global.
Vestile bune continua sa vina. Rezultatele unui studiu mai recent, publicat in martie 2023, au dezvaluit faptul ca exista anticorpi care pot sa ne fereasca usor de aproape orice fel de variante si subvariante deja existente sau care au legatura cu unele din trecut. S728-1157 este unul dintre acesti anticorpi care ne-ar putea feri de infectii viitoare. El va fi baza pentru tratamente alternative la cele convetionale cu anticorpi, se vor dezvolta vaccinuri impotriva COVID-19 mai eficiente plecand de la acesti anticorpi unici.
Pe viitor vor mai fi variante si subvariante de SARS-CoV-2, epidemii locale, posibil, dar o pandemie de COVID-19 e putin probabila, cel putin la acest moment. Toate variante care mai apar intre timp sunt mai putin virulente, nu trimit pacientii la terapie intensiva direct, se trateaza usor acasa, simptomatologia este mult mai usor de suportat.
Secventierea nu mai e asa de rapida si de eficienta ca inainte, nu se mai secventiaza asa de des, deci nu vom sti cand apar noi variante si subvariante SARS-CoV-2, asta e o problema reala care ar putea sa duca la eventuale epidemii din ce in ce mai greu de controlat.
Plus ca noile variante au o acumulare graduala de una sau doua mutatii spre deosebire de variantele cu mai multe mutatii. Dar vaccinurile viitoare vor fi „actualizate” ca sa protejeze eficient pacientii indiferent de variantele si subvariantele pe care le vom mai depista in toata lumea si care se vor raspandi mai mult sau mai putin rapid.