RATB

Anatomia umana nu mai este la fel de simpla cum o stiam acum un secol

Oamenii de stiinta incearca sa descopere cat mai multe informatii despre corpul uman

Oamenii de stiinta nu se opresc niciodata din cercetare si analiza, mai ales cand vine vorba despre corpul uman. Complexitatea lui si zonele neexplorate care pot oferi o multime de raspunsuri la intrebari actuale, iata care ar fi principalele motivatii ale expertilor care se ocupa de corpul uman.

Cu ajutorul microscopiei si tehnicilor imagistice avansate ei au reusit sa gaseasca noi parti, organe ale corpului nostru, reusind sa distruga foarte multe mituri din trecut.

Fiecare descoperire in parte e speciala si are in spate luni si ani de analiza si de incercari, de obseratie structurata si de teste de tot felul. Oamenii de stiinta nu se dau batuti niciodata si asta ajuta enorm la progresul din stiinta si din medicina.

Prin secolul 16, cand studiul anatomiei umane era inca in faza de inceput, foarte multa lume se aduna in teatre, in sali mari ca sa vada o disectie facuta pe un cadavru. De atunci oamenii de stiinta au tot „mapat” oasele, nervii, muschii, viscerele, alte elemente ale corpului uman. Astazi cadavrele nu mai sunt atat de misterioase si nu mai prezinta interes stiintific urias, cum se intampla la inceput.

In prezent, cele mai importante descoperiri din anatomie vin din zona studiilor despre celule si despre tesuturi. Microscopia moderna si tehnicile imagistice avansate au ajutat enorm la descoperirea unor organe sau parti din corpul uman de care nici macar nu stiam in urma cu n ani. Toate aceste descoperiri sunt punctul de plecare spre dezvoltarea perspectivei din care privim corpul uman.

Chiar anul acesta olandezii au gasit un nou organ localizat in gat, care ar putea reduce din efectele secundare ale tratamentelor pentru cancer. Cercetatorii de la NCI (Netherlands Cancer Institute) au gasit din intamplare noi glande salivare in partea superioara a gatului, in spatele nasului, numite glande salivare tubariale, asta in timp ce faceau niste observatii pentru a putea intelege cancerul de prostata.

Pana la aceasta descoperire se credea ca avem trei glande salivare, aflate sub limba, sub maxilar si sub obraz, in spatele maxilarului. Organul-glanda salivara descoperit darama un mit important: corpul uman are glande salivare microscopice in spatele nasului. Noul organ nu face altceva decat sa ofere lubrifiere pentru partile superioare ale gatului.

Glandele descoperite au cam 3.8 cm lungime si sunt localizate peste o bucatica de cartilaj numita torus tubarius. Cea mai mare glanda salivara cunoscuta pana acum are 5.8 cm lungime. Organul nou a fost vazut la scanari CT si la scanarile speciale PSMA PET-CT. Descoperirea este foarte importanta pentru medicii care trateaza pacienti cu un cancer localizat in zona capului si a gatului. Se evita astfel glandele salivare si problemele ce pot aparea de la distrugerea functiei lor. Provocarea este acum sa se evite iradierea noilor glande salivare in timpul tratamentelor pentru cancer.

Pe langa aceasta descoperire de data recenta au mai fost si altele care au modificat perceptia noastra despre corpul uman.

1. Sistemul glimfatic de la nivelul creierului. Stim deja de existenta sistemului limfatic, care ajuta la drenajul lichidelor si la eliminarea reziduurilor din tesuturi si din organe. Pana prin 2015 se credea ca nu avem acest sistem si in creier. S-au gasit in secolul 18 niste semne ale prezentei vaselor limfatice si in meninge, membrana care „imbraca” creierul, insa aceste descoperiri au fost tratate cu scepticism.

In 2015 s-a dovedit ca si in creier avem un sistem limfatic, numit glimfatic, care permite circulatia fluidelor. S-a observat la soricei in prima faza, iar din 2017 am vazut clar cu ajutorul neuroimagisticii ca avem tesuturi specifice si in meninge.

2. Spatii umplute cu lichid. In 2018 oamenii de stiinta au ajuns la o concluzie interesanta: spatiile dintre celule erau pline cu fluid. Reteaua astfel construita intre celule a fost numita interstitium. Descoperirea a oferit o imagine clara a raspandirii tumorilor prin corp. S-au studiat cu atentie testuri din vezica urinara, sistemul digestiv, din piele. Interstitiumul a fost un organ nou, cel putin asa s-a facut referire la el.

Multi au privit cu scepticism aceasta denumire „organ”. Nu prea ai cum sa numesti organ niste spatii dintre celule pline cu lichid. Cine a facut posibila aceasta descoperire? Un endoscop cu laser, endomicroscop cu laser confocal. Aceste spatii pline cu fluid ar putea fi importante pentru generarea de colagen pentru anumite celule, dar si pentru gazduirea de celule stem.

3. Mezenterul, un organ disputat. Mezenterul ne tine intestinele la locul lor, e un tesut destul de mare si de puternic. Pana in 2016 s-a considerat ca el e format din mai multe fragmente. In 2016 oamenii de stiinta au spus clar: mezenterul e dintr-o singura bucata. Si nu, nu a fost prima data cand cineva a descris mezenterul ca fiind dintr-o bucata.

Insusi Leonardo da Vinci a portretizat acest organ tot dintr-o singura bucata. Si pentru ca e dintr-o singura bucata trebuie sa il consideram organ. Si aici au existat multe voci sceptice, care spuneau ca nu prea s-a inteles bine ce inseamna un organ din corpul uman.

4. Muschi exact ca la reptile descoperiti in fetusi. Cercetatorii au realizat recent ca muschii pe care ii vedeam doar la reptile sunt prezenti si in membrele embrionilor umani. Cu ajutorul imagisticii 3D cu rezolutii foarte mari s-au studiat membrele si musculatura de la embrioni si fetusi de 8-14 saptamani.

Ciudat este ca aceste structuri dispar imediat inainte de nastere. Ce e cu ele? Sunt niste ramasite de la stramosii nostri care ajung sa dispara pentru ca… nu ne vor fi utile in viata. Inca se mai fac cercetari in acest sens pentru a se vedea daca acestea mai apar si in afara vietii intrauterine sau in alte stadii ale dezvoltarii din uterul mamei.

5. Reteaua de vase de sange din oase. Din ianuarie 2019 stim ca avem si capilare care trec prin oase. Au fost gasite la soareci in prima faza. Terminatiile oaselor au vene mari si artere, stiam asta. Insa noile vase de sange mai micute permit sangelui produs in maduva osoasa sa intre mai repede in circulatie.

S-au facut poze pacientilor aflati in opeatie, s-au facut scanari MRI la picioare sanatoase, s-au analizat la microscop diverse tipuri de tesuturi luate din oase. Sistemul de capilare nu e asa de extins ca in cazul restul vaselor de sange din oase, insa este prezent acolo si ajuta mult.

Exit mobile version