Economia are o multime de termeni destul de ciudati, pe care e greu sa ii intelegi daca nu lucrezi in economie si nu ai studii de specialitate. Unul dintre acestia este economic bubble sau balonul de sapun economic. Economic bubble se refera la grupul de tranzactii bursiere la volume mari, mult mai mari decat valoarea intrinseca si reala a acestora. Nu se stie exact care sunt cauzele aparitiei sale, preturile oricum pot devia daca ne gandim la bunurile fixe, valoarea lor intrinseca nu mai este atat de relevanta. Efectele sale pot fi insa dezastruoase daca nu se intervine la timp si nu se iau masurile social-economice, politice adecvate.
Bula speculativa, cum mai este cunoscut termenul economic bubble in randul economistilor, apare ori de cate ori avem o supraevaluare a preturilor lipsita de obiectivate, intinsa de regula pe o perioada lunga de timp. O bula speculativa va fi usor de depistat atunci cand clientii cumpara produse financiare ca sa le vanda la suprapret. Care e riscul? Se prabuste imediat valoarea instrumentului financiar afectat, pretul de vanzare va scadea imediat. Nu stim exact cand pretul produselor poate avea o valoare corecta fundamentala, cand e reprezentativ si in functie de contextul economic.
Cauzele unor bule speculative pot fi intrinsece, rationale, contagioase. Parghiile excesive pot fi o cauza la fel de probabila daca ne gandim la bulele recente din domeniul economic. Cand speculatiile nu sunt posibile si ai incredere prea mare in tine si in ceea ce poti face cu economiile tale ai putea sa generezi o bula speculativa, daca mai sunt si altii ca tine implicati in acelasi „joc”. Putem asista la formarea unor bule si atunci cand apar perioade de inovatie, cand nu mai ai legislatie atat de buna, cand ai investistii internationalizate.
Ca sa intelegem mai bine ce e cu bulele speculative ne gandim la Criza de Pe Wall Street din 1929, la criza imobiliara japoneza din anii 1980, la bula internetului din anii 2000 si la criza imobiliara americana. Bula imobiliara din anii 2000 e un exemplu perfect de bula speculativa, pretul caselor a crescut foarte mult.
Potrivit economistilor sunt cel putin doua tipuri de bule, unele de capital caracterizate prin investitii tangibile si dorinta nesustenabila de satisfacere a unei piete legitimate prin cererea crescuta si unele legate de datorii, cand ai investitii bazate pe creditare, cererea crescanda neputand fi satisfacuta intr-o piata inexistenta. Efectele cele mai grave se reflecta asupra monedei nationale si asupra bancilor, care intra in colaps.
Orice incercari de a „pacali” bulele speculative vor duce la crize economice garantate. Totul este sa incerci sa identifici aparitia bulelor inca de la inceput si sa temperezi efectele lor pana cand acestea dispar. Se schimba si comportamentele de consum cand avem bule speculative, cumparatorii de produse financiare se simt bogati, dar nu prea sunt, supraestimeaza valorile instrumentelor financiare. Cand iti dai seama ca ai avut de-a face cu efectele unei bule speculative incepi sa vezi cat de sarac esti si eviti sa mai cheltuiesti, chiar daca teoretic ai de unde. Si sufera si economia, care incetineste considerabil.
Care ar fi etapele bulelor speculative?
- Deplasarea-investitorii incep sa fie interesati de o noua paradigma, o tehnologie noua de exemplu, care nu prea sunt atat de cautate;
- Boom-ul-cresc preturile timid la inceput, imediat dupa „deplasare”, insa incep sa creasca accelerat cand ai mai multi participanti in „joc”, acoperirea media este enorma imediat. Toata lumea vrea sa puna „mana” pe ceva ce se va dovedi a fi de viitor;
- Euforia-cresc preturile foarte repede, apare supraevaluarea la absolut tot ce tine de paradigma cea noua, si desi pretul e mare tot se gasesc cumparatori;
- Faza profitului-apare profitul, evident, dar bula speculativa e aproape de explozie, lucrurile devin foarte instabile;
- Panica-s-a spart bula speculativa, nu mai poti sa faci nimic, apare panica generala, scad preturile rapid, nu mai exista nicio speranta de revenire. Investitorii si speculatorii vor sa scape de tot ce au la orice fel de pret, doar sa mai castige ceva. Cererea e prea mare, preturile sunt mult prea mici si nu mai ai ce face, ai pierdut. Criza financiara din 2008 a dovedit foarte bine ce se intampla cand ai bule speculative care „se sparg” si ce se intampla cand ai panica pe burse si in economiile importante ale lumii.