In orice conflict armat care dureaza de ceva timp un armistitiu ramane singura solutie pentru a rezolva problemele aparute intre parti si pentru a se ajunge si la un acord de pace in viitor. La un armistitiu nu se ajunge foarte usor, indiferent de cine sunt partile implicate si de cand dureaza conflictul, de multe ori e incalcat din varii motive si lupte se reiau. In istorie au fost momente insa cand armistitiul la care s-a ajuns a reusit sa puna capat momenentan sau pe o durata mai mare conflictului acerb dintre parti, semnalizand un progres real spre o pace asteptata uneori.
Incetarea focului in conflictele majore globale e cea mai buna solutie indiferent de context. Se negociaza zile, poate luni aceasta incetare temporara, fara de care nu se pot incepe negocieri de pace in teorie, se incearca mentinerea unei stabilitati si ascultarea ambelor parti implicate in conflicte armate.
Desi, de multe ori, armistitiile negociate nu au durat prea mult si nu au reusit sa isi atinga scopul fixat inca dinainte de acceptarea incetarii focului intre parti, intotdeauna au fost un semnal clar ca actorii de pe front isi doresc sa se termine varsarea de sange, chiar daca era vorba despre o perioada limitata.
In istoria moderna am avut mai multe momente in care armistitiile au venit natural si au reusit sa duca la un rezultat salutat la nivel mondial.
Armistitiul de Craciun din 1914 din Primul Razboi Mondial. In 1914, intre 24-25 decembrie, pe Frontul de Vest, zona Belgia si Franta in principal, soldatii britanici si germani au incetat spontan focul inca din Ajunul Craciunului. Trupele au cantat colinde, au facut schimb de cadouri (tutun, mancare, nasturi) si chiar au jucat fotbal in „no man’s land”.
Armistitiul nu a fost sanctionat oficial si a variat in functie de locatie. Soldatii de ambele parti erau epuizati si deziluzionati dupa luni de razboi de transee, asa ca un astfel de armistitiu a fost o gura de aer de ambele parti. Craciunul a oferit un moment de reflectie spirituala si comuniune culturala intr-un moment foarte tensionat.
Soldatia au salutat armistitiul cu entuziasm, initiindu-l ei insisi in multe sectoare. Comandantii insa au dezaprobat si au restabilit rapid controlul pentru a preveni viitoarele fraterizari.
Armistitiul avea sa devina ulterior un simbol al pacii in mijlocul conflictului.
Incetarea focului mediata de ONU in razboiul din Liban din 2006. Pe 14 august 2006 a avut loc o Interventie diplomatica a Natiunilor Unite in zona Liban si nordul Israelului. Razboiul dintre Israel si Hezbollah a durat 34 de zile, iar rezolutia 1701 a Consiliului de Securitate al ONU a cerut incetarea ostilitatilor.
Incetarea focului a fost in mare masura respectata si a dus la desfasurarea fortelor de mentinere a pacii UNIFIL.
Incetarea focului nu a fost intamplatoare. Presiunea diplomatica internationala si criza umanitara au incurajat o astfel de turnura a conflictului. Victimele civile si daunele infrastructurii au determinat o interventie globala urgenta.
Israel si Hezbollah au acceptat incetarea focului cu reticenta, ambele revendicandu-si victoria.
ONU si puterile globale au considerat-o un succes in prevenirea escaladarii ulterioare. Civili locali au salutat pauza, dar au ramas precauti in fata viitoarelor violente.
Incetari ale focului din timpul negocierilor pentru un armistitiu in Razboiul din Coreea. Au existat pauze intermitente 1951–1953, incetarile focului au fost necesare pentru negocieri de armistitiu si schimburi de prizonieri.
Desi razboiul a continuat, au avut loc mai multe incetari localizate ale focului in timpul discutiilor. Acestea includeau pauze pentru repatrierea prizonierilor si ajutor umanitar.
Armistitiul final a fost semnat pe 27 iulie 1953, punand capat luptelor active, dar nu si razboiului din punct de vedere legal.
Coreea de Nord si de Sud au folosit pauzele pentru a se regrupa militar. Restul lumii a vazut armistitiul ca pe un compromis necesar, desi razboiul nu s-a incheiat tehnic niciodata.
Incetari ale focului de Pasti in conflictul columbian. In timpul conflictului civil columbian s-a ajuns la un acord de incetare a focului, motivul fiind simplu: respectul religios si ajutorul umanitar de care era nevoie.
Gruparile de gherila precum FARC au declarat ocazional incetari unilaterale ale focului in timpul Pastelui. Aceste pauze permiteau circulatia civililor si livrarea de ajutoare. Uneori au fost folosite ca gesturi de buna vointa in timpul negocierilor de pace.
Incetari ale focului in Razboiul Bosniac – 1992–1995. Incetarile focului in Bosnia au aparut pentru a se putea acorda ajutor umanitar si in urma presiunii diplomatice. Incetarile focului au fost intermediate pentru a permite convoaielor de ajutor ale ONU sa intre in zonele asediate precum Sarajevo. Au fost adesea incalcate, dar unele au permis ajutor si evacuare temporara.
Factiunile beligerante au folosit pauzele pentru a se reinarma sau repozitiona.
Indignarea globala fata de atrocitatile din Bosnia a dus la eforturi de interventie mai puternice.
Acordurile de la Dayton din 1995 au pus capat in cele din urma razboiului.
Incetari ale focului din Razboiul Civil din Sudan si Protocolul Machakos din 2002. Aici incetarea focului a fost o urmare fireasca a progresului diplomatic in negocierile de pace. Incetarea focului a fost si o masura de consolidare a increderii.
Protocolul Machakos a dus atunci la o incetare temporara a focului intre guvernul sudanez si SPLA si a deschis calea catre Acordul Comprehensiv de Pace din 2005. A marcat astfel un punct de cotitura in incheierea deceniilor de razboi civil.
Pauza din Razboiul din Golf – Incetarea focului umanitara din 1991. Zona unde a avut loc incetarea focului a fost zona Irak si Kuweit. A fost nevoie de ea pentru evacuarea civililor si evaluarea pagubelor. Fortele coalitiei au folosit momentul pentru a se pregati pentru ofensiva terestra, in vreme ce fortele irakiene s-au regrupat, dar au ramas sfidatoare.
Imediat dupa aceasta incetare a focului a urmat asaltul final care a incheiat razboiul.