Daca este sa ne gandim la cele mai performante sisteme educationale din lume ne vin in minte imediat cel putin doua: cel din Finlanda, pe care il stie toata lumea, dar si cel din Coreea de Sud. Ambele sisteme educationale au evoluat mult, dau anual elevi extrem de buni si specialisti, si sunt apreciate la nivel global.
Dar care sunt lucrurile pe care aceste sisteme le fac foarte bine si vor continua sa le faca si care le ajuta sa fie atat de apreciate si cautate?
Vrei educatie excelenta si sistem educational „ca afara”? Mergi in Finlanda si in Coreea de Sud. Acolo gasesti sisteme educationale care nu se compara cu nimic din ce vezi la noi. Gasesti si profesori care sunt dispusi sa te ajute sa intelegi tot ce vei avea de invatat si sa te faca sa iti descoperi toate calitatile si sa iti dezvolti aptitudinile de care ai nevoie in viata.
Care e secretul acestor sisteme educationale exceptionale si ce reusesc sa faca ele si nu reuseste batranul si chinuitul nostru sistem educational romanesc? Aflati raspunsul in randurile ce urmeaza.
In Coreea de Sud si Finlanda nu conteaza prea mult sa gasesti o scoala „potrivita”. In urma cu ceva ani sistemele educationale din Coreea de Sud si Finlanda aveau sisteme de educatie teribil de slabe. Finlanda avea un risc ridicat de a ramane codasa in plan economic in Europa, Coreea de Sud avea probleme cu razboiul civil. In aproape jumatate de secol, ambele tari au reusit sa isi transforme rapid sistemul educational. In ambele sisteme nu conteaza foarte tare sa ai o scoala „potrivita” pentru copil. Conteaza mai mult ce fel va invata, oricum toate sunt bune si ai un corp profesoral care stie foarte bine ce are de facut. Plus ca sistemele educationale coreean si finlandez pun accent pe actul educational si mai putin pe prestigiul scolii. Parintii nu isi bat capul prea tare sa vaneze scolile cele mai bune, sa gaseasca cele mai bune colegii. Vor doar calitate si educatie excelenta pentru copii. Unde o au si ce fel de scoala o ofera nu conteaza chiar deloc atat timp cat sunt rezultate vizibile.
Modelul coreean, un exemplu: tarie de caracter si multa munca. Multa vreme in Asia singura modalitate de a avea un viitor mai bun si o cariera multumitoare era sa treci cu bine de examenele draconice. Elevii coreeni muncesc foarte mult ca sa ia aceste examene chiar si in ziua de astazi, tara este 100% literata, gradul de analfabetism este redus spre zero in Coreea de Sud. Elevii resimt o presiune enorma ca sa aiba rezultate si sa fie mereu in top. Talentul nu e luat in considerare, asta pentru ca trebuie sa muncesti si sa depui efort ca sa ajungi sa treci cu bine prin sistemul educational. Copiii studiaza si acasa, si cu profesori, in particular. Asteptarile de la fiecare elev in parte sunt uriase, efortul depus e pe masura, dar rezultatele se vad la final de ciclu si la testarile standardizate. Rolul profesorului in Coreea de Sud este transforme clasa intr-o comunitate si sa ajute la dezvoltarea relatiilro interumane dintre elevi.
Modelul coreean e excelent pentru lumea moderna, in care copilul si viitorul adult pana la urma trebuie sa invete cum sa se descurce, cum sa munceasca din greu pentru ceva si cum sa nu renunte cand apare esecul.
Modelul finlandez si motivatia intrinseca, alegerile extracurriculare smart. Elevii finlandezi invata inca de pe bancile scolii ce inseamna rigoarea, dar si flexibilitatea. In Finlanda zilele de scoala sunt scurte, se bazeaza mai mult pe activitati extracurriculare, e mai important ce se intampla in afara salii de clasa. Scoala e centrul comunitatii, ofera servicii educationale si sociale, educatia e despre crearea identitatii. E mai important interesul personal si motivatia intrinseca. Se pune accent pe experiente diferite, nu e asa de mare presiune ca in sistemul coreean, iar rezultatele sunt de fiecare data exceptionale la orice fel de testari standardizate.
Profesorii finlandezi predau doar 600 de ore pe an, restul orelor le folosesc pentru dezvoltare profesionala. Finlanda are un sistem educational unde conteaza sa stii finlandeza si engleza, le inveti oricum pe amandoua la scoala. Insa cei mai multi elevi mai mari ajung sa invete si germana, franceza, rusa etc. Pana si cei mai mici dintre elevi inteleg ca nu toata lumea stie finlandeza si ca trebuie sa mai invete doua sau trei limbi ca sa se descurce in viata si in cariera.
Asemanarea dintre sistemul educational coreean si cel finlandez. E o asemenare notabila intre cele doua sisteme extrem de performante: respectul pentru profesor si pentru realizarile academice. In Finlanda unul din zece aplicanti la programe de predare e admis. Au ramas doar cele mai bune programe de studiu in universitati, sistemul educational finlandez chiar formeaza experti in domeniul educational. La fel se intampla si in Coreea de Sud. Numai ca acolo respectul pentru profesor si pentru actul predarii, pentru ce reusesti sa faci cu ajutorul este unul implicit si toata lumea pune in prim-plan profesorul si activitatea sa, apreciaza foarte mult tot ce face el pentru elevi si pentru comunitate.