Dupa cum stim deja pandemia de COVID-19 nu a fost prima din istoria omenirii si nu va fi nici ultima. De fiecare data cand am trecut printr-o pandemie s-au produs schimbari sociale fundamentale, economiile au fost afectate, dar s-au modificat si sfere de influente la nivel politic.

Cele mai puternice schimbari le-am observat la nivel social. Aproape de fiecare data pandemiile au modificat in totalitate societatea si i-au dat o noua directie in privinta evolutiei sale.

Orice pandemie incepe cu o epidemie, care devine din ce in ce mai grava si cuprinde zone mari, afecteaza un numar foarte mare de oameni. Din momentul in care vorbim despre o pandemie ne gandim inevitabil si la schimbari aparute in viata de zi cu zi.

Pe masura ce pandemia evolueaza si tot mai multa lume ajunge sa resimta efectele sale, schimbarile individuale incep sa se simta si la nivel societal. Si asa se ajunge la modificari sociale importante, la o societate care cauta sa se redescopere sau la pasi importanti in evolutia sociala spre o normalitate, alta decat era inainte de pandemie.

Modificarile sociale sunt dintre cele mai diverse. Unele sunt minore, trec neobservate, altele sunt atat de puternice incat pot afecta chiar si cursul istoriei, asa cum au dovedit-o nu o data pandemiile din trecut. Ce e important de retinut este faptul ca o pandemie produce de fiecare data modificari profunde, greu de trecut cu vederea si mai greu de anulat.

In istoria omenirii au fost cel putin doua pandemii care au declansat schimbari sociale, politice si economice fara precedent.

Ciuma lui Iustinian si Caderea Romei. Pandemia inceputa in 542 d.Hr. a afectat in special Imperiul Bizantin, Constantinopolul, capitala, avand cel mai mult de suferit, dar si Imperiul Sasanian. Ciuma a tinut pana in 755 d.Hr. si a fost provocata de sobolanii care aveau purici ce transmiteau ciuma. Corabiile folosite pentru transporturi comerciale erau pline de sobolani, asa ca pandemia s-a declansat imediat. Se crede ca pandemia din acele timpuri a fost si cea mai mortala, reusind sa ucida aproape 100 de milioane de oameni in doua secole de recidive dupa recidive.

Si cand ai asa de multe decese ai si o economie prabusita, ai criza economica, dar si un Imperiu care nu mai are cum sa faca fata la presiunea sociala si economica. In Est insa, principalul inamic la Romei, Persia Sasanida, care suferea si ea din cauza ciumei, nu prea avea cum sa se bucure de slabiciuna Imperiului Roman. Insa califatul din Arabia a profitat de aceasta slabiciune, fiind neafectat de ciuma. Fortele armate ale califatului au cucerit aproape tot imperiul Sasanian.

Inainte de aparitia ciumei, economia europeana se baza pe sclavie. Dupa ciuma nu am mai avut o sclavie atat de puternica si au aparut muncitorii „liberi”, care primeau si protectie militara de la stapani si niste drepturi egale.

Ciuma Neagra. Ciuma Neagra a reusit sa destabilizeze Europa din toate punctele de vedere. Pandemia generata a ucis o treime sau chiar jumatate din toata populatia europeana de aproximativ 80 de milioane de oameni. Insa ciuma a reusit sa ucida si altceva in afara de oameni.

Deja pe la inceputurile anilor 1350 aveam o lume noua care se cristaliza timid, o lume in care aveam munca libera, inovatii tehnologice, o clasa de mijloc care incepea sa fie tot mai bine definita. Pana la venirea ciumei in 1347, Europa de Vest era caracterizata de o societate feudala, cu o populatie prea numeroasa. Munca era ieftina, sclavii nu prea aveau nicio putere, mobilitatea sociala nu exista, productivitatea batea pasul pe loc.

Insa cand pierzi dintr-odata atat de multi oameni ai nevoie de schimbari rapide. Cei care lucrau la stapani aveau de acum mai multa putere pentru ca era si cerere mai mare, economia agrara se vedea nevoita sa se bazeze si pe tehnologii moderne ca sa poata creste productivitatea, o conditie obligatorie de acum pentru supravietuire.

Tot in acele vremuri s-au inventat fel de fel de tehnologii care salvau timp si munca prestata ore intregi. Multi agricultori, fermieri s-au mutat la oras si au invatat sa faca un comert de calitate, sa isi castige banii si altfel decat erau obisnuiti. Noua clasa de mijloc a aparut imediat si a fost mai puternica decat oricand. Si cand aveai o clasa de mijloc mai bogata o explozie a creativitatii culturale si intelectuale a fost o urmare fireasca. Aceasta „explozie” a primit un nume simplu si frumos: Renastere.

Schimbarile sociale, politice generate de pandemia de COVID-19 nu vor fi la fel de dramatice si de puternice precum cele pe care le-am vazut in pandemiile trecute. Nu avem nici atat de multe decese, nu avem nici economii atat de slabe si nici o lipsa acuta de viziune sau de tehnologii.

O modificare o observam deja in privinta echilibrului de putere dintre SUA si China. China pare sa fie lider, SUA a esuat in multe privinte inca de la inceputul pandemiei. Pandemia de COVID-19 a adus schimbari si in privinta muncii, nu prea ne mai bazam pe ce faceam si stiam inainte, ne adaptam in permanenta, de la o luna la alta.

Repercusiunile se vad deja in marile orase, in abordarile pe care le au marile companii. Doar la nivel economic s-ar putea sa vedem aceleasi schimbari profunde pe care le-am vazut si in timpul Ciumei Negre din 1347…