Alegerile prezidentiale din fiecare tara au o miza uriasa. Se alege seful statului si persoana care va reprezenta statul in perioada urmatoare, care va coordona tot ce se intampla intr-o tara si chiar si in afara ei, in relatiile internationale. Luptele pentru putere sunt mai aprige ca oricand in astfel de alegeri cu o miza uriasa, asa ca fiecare cursa este extrem de stransa si de spectaculoasa mai ales cand miza e si mai mare. Cateva alegeri prezidentiale din SUA si Europa pot fi oricand intr-un top al celor mai palpitante alegeri pentru presedinte.
2024 nu e doar un an electoral. Este anul electoral suprem, in care milioane de oameni sunt chemati la urne in toata lumea, in mai bine de 64 de tari, plus Uniunea Europeana. Mai bine de 49% din toata populatia globala si-a exprimat votul liber sau il va exprima in curand, in cele 12 luni ale lui 2024. Rezultatele alegerilor le-am vazut deja in parte si am vazut ce schimbari globale au adus.
Cursele electorale au fost stranse peste tot in lume, la fel se intampla si in Romania, unde alegerile prezidentiale se anunta complicate mai ales pentru turul al doilea de scrutin. Se va duce o batalie pe “viata si pe moarte” pentru fiecare vot pentru un loc caldut la Cotroceni vreme de 5 ani si poate inca 5 cu putin noroc. In istoria alegerilor libere au fost insa cateva curse electorale extrem de stranse si de spectaculoase, care au tinut cu sufletul la gura natiuni intregi pana la verdictul final.
John F. Kennedy vs. Richard Nixon (1960). John F. Kennedy a luptat cat a putut de mult pentru nominalizarea democratilor, reusind sa il depaseasca pe Lyndon B. Johnson si sa se poata confrunta cu Richard Nixon. Nixon fusese vicepresedinte in timpul mandatului lui Dwight D. Eisenhower si a fost nominalizat de republicani sa il confrunte in alegerile generale prezidentiale pe John F. Kennedy. In sondajele de la acel moment candidatii erau foarte aproape unul de altul, Kennedy a castigat votul popular cu mai putin de 120.000 de voturi in plus din 68.8 milioane voturi si a primit 303 voturi colegii electorale fata de Nixon, care a avut 219.
James A. Garfield vs. Winfield Scott Hancock (1880). A fost dificil sa se stabileasca un candidat republican pentru alegerile prezidentiale din 1880. James A. Garfield nici macar nu era in carti de prima data. Cu toate astea voturile au venit spre el si au fost din ce in ce mai multe, ajungand sa fie nominalizarea partidului. In alegerile generale s-a confruntat direct cu democratul Winfield Scott Hancock, erou al Razboiului Civil American, pe care l-a si invins la voturi populare, 7368 in total, avand 214 voturi in colegii electorale fata de doar 155 primite de Hancock.
George W. Bush vs. Al Gore (2000). A fost cea mai stransa cursa electorala din istoria recenta a Americii. In Florida, Al Gore a cerut renumararea, au fost probleme in mai multe state cu voturile oricum. S-a ajuns si la Curtea Suprema de Justitie unde s-a respins cererea de renumarare, deci a castigat George W. Bush. Bush avea 271 voturi in colegii electorale, iar Gore avea 266, dar a pierdut votul popular cu 500.000.
Rutherford B. Hayes vs. Samuel J. Tilden (1876). Democratii ieseau la atac cu Samuel J. Tilden, republicanii veneau cu Rutherford B. Hayes. Votul din acel an a fost marcat de ostilitati si multe situatii complicate, a fost cel mai lung proces de votare si cel mai controversat. Totul s-a terminat in Camera Reprezentantilor, voturile s-au terminat de numarat pe 2 martie 1877. Hayes pierdea votul popular cu 250.00 voturi, insa a castigat votul din colegiile electorale cu un singur vot in fata lui Tilden.
John Quincy Adams/Andrew Jackson (1824). John Quincy Adams s-a luptat cu patru candidati in cursa pentru Casa Alba in acel an, a fost o cursa grea, lunga, dificila, finalul fiind dat de un singur vot in Camera Reprezentantilor. Candidatii din acele alegeri au fost alesi in functie de popularitatea regionala. S-au luptat, asadar, cu Adams John C. Calhoun, William H. Crawford, Henry Clay si Andrew Jackson. Jackson a castigat votul popular cu 152.901 voturi in fata lui Adams, care avea 114.023 voturi, pe locurile trei si patru au venit Clay si Crawford. Calhoun s-a retras din cursa sperand sa devina vicepresedinte.
Dar Jackson nu a avut suficiente voturi sa castige si in colegii electorale, asa ca tot Camera Reprezentantilor decidea. Adams a castigat pana la urma la un singur vot, Clay a fost eliminat, toate voturile sale au mers tot la Adams.
Valéry Giscard d’Estaing vs. François Mitterrand, Franta, 1974. Trecand oceanul si ajungand in Europa gasim alte alegeri extrem de complicate si o cursa foarte stransa pentru functia de presedinte si in Franta. In 1974, in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, Valéry Giscard d’Estaing il invingea pe François Mitterrand cu o diferenta de doar 1,6% din voturi. Giscard d’Estaing a obtinut 50,81% fata de 49,19% pentru Mitterrand. A fost cea mai mica diferenta intre candidati din istoria recenta a alegerilor din Franta.
Alexander Van der Bellen vs. Norbert Hofer, Austria, 2016. Austria este o tara in care alegerile sunt privite cu mare importanta si luate in serios de fiecare data. In 2016, tot in al doilea tur de scrutin, Alexander Van der Bellen l-a invins pe Norbert Hofer cu o diferenta de doar 0,6% din voturi. Rezultatul a fost extrem de strans, asa ca s-au renumarat voturile si s-au repetat alegerile, Van der Bellen ajungand sa castige cu o marja mai mare decat al sau contracandidat pana la urma.
Mário Soares vs. Diogo Freitas, Portugalia, 1986. In anul 1986, Portugalia isi alegea presedintele. Mário Soares il invingea pe Diogo Freitas do Amaral in al doilea tur cu o diferenta de doar 1,5% din voturi. Aceasta a devenit una dintre cele mai stranse curse prezidentiale din istoria Portugaliei.
Martti Ahtisaari vs. Elisabeth Rehn, Finlanda, 1994. Lucrurile pareau clare in Finlanda in cadrul alegerilor din 1994. Insa in al doilea tur de scrutin Martti Ahtisaari l-a invins pe Elisabeth Rehn in al doilea tur cu doar 1,3% diferenta la nivelul voturilor. Cu un an mai tarziu, in Polonia, se intampla ceva asemanator, Aleksander Kwaśniewski l-a invins pe Lech Wałęsa cu o diferenta de doar 2,3% din voturi in al doilea tur de scrutin.