Dupa momentul noiembrie-decembrie 2024, cand s-a ajuns la anularea alegerilor prezidentiale din Romania si la hotararea reluarii scrutinului in luna mai 2025, alegatorii si societatea au constientizat importanta unei votari corecte si cu gandul la viitor. Repetarea alegerilor nu e intotdeauna una favorabila unui candidat, asa cum s-a observat si in cazul Romaniei, cand noi candidati au aparut pe listele de votare pentru scrutinul din mai 2025. In plan international am avut multe exemple inainte de alegeri anulate, prezidentiale sau locale, din care am fi putut invata ceva, dar nu am facut-o… Rezultatele dupa reluarea alegerilor au fost greu de anticipat, in cele mai multe situatii…
In general, un tur al alegerilor sau intregul scrutin se anuleaza si se reia cand se suspecteaza frauda electorala si exista dovezi in acest sens. Putem avea, de exemplu, urne umplute cu voturi, vot multiplu, procese verbale falsificate, turism electoral, sisteme informatice compromise, cele care numara si centralizeaza voturile.
In alte cazuri se incalca procedurile legale, nu se inchid, deschid sectiile la orele anuntate si stabilite, buletinele de vot sunt tiparite gresit, nu exista stampile de control pe buletine si pe sacii cu voturi. Comisiile pot ajunge sa fie corupte, presiunea politica si financiara este probabil in spatele modificarii unor date, buletinele ajung sa fie confiscate, verificate in drum spre centrele de triere si numarare.
Si alegatorii sau candidatii pot fi intimidati, afectand rezultatul alegerilor, apar violente, amenintari, se interzice accesul observatorilor independenti la intreg procesul electoral. Uneori nu exista egalitate de sanse intre candidati, se folosesc abuziv resurse publice, se blocheaza campaniile adversarilor, candidatii castigatori sunt in stare de incompatibilitate in raport cu postul vizat. La centralizarea rezultatelor sunt erori materiale majore, numarul de alegatori inscrisi si totalul voturilor valide au diferente uriase, sectiile de votare nu prezinta semnaturile pe procesele verbale.
In caz de cutremur, razboi, pandemie, inundatii majore, atacuri cibernetice orchestrate asupra infrastructurilor electorale avem anularea imediata a alegerilor. Deciziile unor instante supreme anuleaza alegerile, cum am vazut deja in Romania, la final de an 2024. In cazuri rare prezenta la urne sub pragul constitutional poate duce la anularea alegerilor-acolo unde avem praguri minime de participare, se repeta scrutinul, ca in Bulgaria, Serbia, mai mult la referendum vedem aceasta varianta.
Cel mai bun exemplu, in afara de cel din Romania, vine din Ucraina. In 2004 turul 2 al alegerilor a fost anulat de Curtea Suprema din cauza unei fraude masive si s-a repetat turul. In turul 2 al alegerilor prezidentiale castigase candidatul care era de partea Rusiei, Viktor Ianukovici, iar Viktor Iușcenko a pierdut. Au fost invocate atunci umplerea urnelor, intimidarea alegătorilor, manipularea listelor. La reluarea votarii Viktor Iușcenko a castigat clar, orientarea Ucrainei era spre Vest.
Scenariul s-a repetat in Austria, in 2016. Acolo turul 2 s-a repetat partial dupa ce s-au constatat probleme cu managementul voturilor prin corespondenta. Turul 2 a fost castigator pentru candidatul ecologist Alexander Van der Bellen, iar candidatul de extrema dreapta Norbert Hofer pierdea. Dar Curtea Constitutionala a anulat turul 2 pe motiv ca s-au incalcat regulile de numarare a voturilor prin corespondenta.
La repetarea alegerilor Van der Bellen a castigat iar, consolidandu-si legitimitatea si reducand tensiunile sociale.
Avem si exemplul din Kenya, in 2017. Curtea Suprema de acolo anula alegerile prezidentiale pentru niste nereguli tehnologice si procedurale. Uhuru Kenyatta, presedinte inca in functie, era declarat castigator, insa opozitia a invocat fraude masive, manipularea sistemului electronic folosit la transmiterea rezultatelor.
S-a reluat procesul de votare, opozitia a boicotat alegerile, Kenyatta a castigat din nou cu un scor fara precedent. Dar prezenta la vot a fost mai mica si legitimitatea i-a fost contestata. Polarizarea politica a fost adancita si mai tare in Kenya…
In Maldive, in 2013, am avut alegeri prezidentiale anulate de Curtea Suprema dupa primul tur, pe motiv ca au fost nereguli la intocmirea listelor electorale. La repetarea alegerilor a castigat alt candidat si directia politica a tarii s-a schimbat pe loc.
In Nigeria, in 1993, alegerile prezidentiale din iunie erau considerate cele mai libere si mai corecte din istoria tarii, Moshood Abiola era marele favorit. Regimul militar al generalului Ibrahim Babangida a anulat rezultatul alegerilor, invocand niste nereguli care nu au existat. Au aparut proteste uriase, instabilitatea politica a fost o constanta, dictatura militara s-a prelungit.
Revenind mai aproape de noi, in Republica Moldova am avut alegeri locale anulate in 2018. Doua instante decideau atunci anularea alegerilor castigate de candidatul opoziziei pro-europene Andrei Nastase. Socialistii au facut recurs si au acuzat incercari de campanie electorala in ziua turului 2.
Nici in Turcia lucrurile nu au stat mai bine. In 2019, candidatul opozitiei Ekrem İmamoğlu a castigat alegerile pentru primaria Istanbul, dar rezultatele alegerilor locale au fost anulate. Partidul presedintelui recep Tayyip Erdogan a fost cel care a creut repetarea alegerilor dupa ce a depus contestatie. La repetarea alegerilor a castigat tot İmamoğlu.
In Algeria, in 2019, s-au anulat alegerile prezidentiale dupa ce au fost proteste masive impotriva presedintelui Abdelaziz Bouteflika, care a si renuntat sa mai candideze. S-a amanat de doua ori scrutinul, iar la alegerile din 2019 au fost alti candidati. La numararea finala a voturilor din decembrie 2019 a iesit castigator Abdelmadjid Tebboune, obtinand 58% din voturi din primul tur, astfel ca Abdelaziz Bouteflika isi gasise succesorul.