De la inceputul pandemiei de COVID-19 numarul de infectari cu SARS-CoV-2 a crescut constant. Din datele statistice s-a observat o preferinta a virusului pentru barbati, numarul deceselor in cazul barbatilor fiind mult mai mare decat in cazul femeilor.
Doar in Italia, in martie 2020 am avut peste 70% din decese aparute la barbati. In 41 de tari din cele 47 unde avem noul coronavirus si multe cazuri de COVID-19 confirmate, barbatii au continuat sa fie pe listele de decedati intr-un numar urias.
Barbatii nu au control asupra infectarilor in numar mai mare in randul lor si nici nu pot face nimic sa opreasca aceste cifre care sunt de cele mai multe ori in defavoarea lor. De ce totusi avem atat de multe decese si cazuri confirmate la barbati?
Daca ne uitam pe cifrele date de autoritati in intreaga lume vom observa o raportare mult mai mare de decese sau de infectari in randul pacientilor de sex masculin. Din cate se pare barbatii tind sa se imbolnaveasca mai rapid si sa ajunga in terapie intensiva ceva mai repede decat femeile.
Sexul biologic joaca un rol foarte important in modul in care sistemul imunitar raspunde la prezenta unui virus. Cromozomul X contine un numar ceva mai mare de gene ce au legatura cu sistemul imunitar, iar pentru ca femeile au doi cromozomi X sistemul imunitar feminin e mai puternic in lupta cu SARS-CoV-2.
Doar sistemul imunitar poate sa ne fie aliat in lupta cu SARS-CoV-2 pana la vaccinare si asta e un lucru important de retinut. Fiecare organism are un sistem imunitar diferit, este o problema de genetica, noi putem doar sa il ajutam sa functioneze mai bine.
Sistemul imunitar se pazeste de atacul virusului producand celule-T, care omoara virusul, celulele purtatoare ale virusului si coordoneaza un raspuns cu anticorpi atunci cand el simte o prezenta straina in corp. Un studiu din august 2020 a scos la iveala faptul ca barbatii produc mai putine celule-T si deci au un raspuns mai slab la SARS-CoV-2, sistemul lor imunitar nu e in stare sa lupte cu virusul. Pe masura ce inaintam in varsta corpul nostru nu mai poate activa celulele-T si numarul lor scade mai ales la pacientii in varsta.
Partea si mai putin placuta este ca sistemul imunitar barbatesc ajunge sa lupte impotriva lui. Sistemul imunitar incearca sa anihileze celulele organismului si le „rateaza” pe cele ale virusului, favorizand infectarea rapida cu SARS-CoV-2. Practic sistemul imunitar isi „omoara” celulele care incearca sa lupte cu noul coronavirus.
Barbatii au si o rata mai mare a prezentei comorbiditatilor, au mai multe afectiuni grave care ii predispus la infectarea cu SARS-CoV-2. Bolile de inima au fost pe primul loc in cazul pacientilor decedati din cauza COVID-19.
Pe de alta parte, e si o problema de comportament. Barbatii tind sa se spele mai putin pe maini, nu prea acorda atat de mare atentie igienei, nu se gandesc la purtarea unei masti mereu si distantare sociala nu este pe lista lor de prioritati.
Plus ca barbatii nu merg la medic decat atunci cand se simt foarte rau si s-ar putea sa fie prea tarziu. Cand au simptome care seama cu gripa se trateaza singuri si nu merg sa se testeze pentru COVID-19. Barbatii au si joburi care le cresc sansele de infectare, sunt fumatori si au plamanii afectati atat de poluare, cat si de tutun si tigari.
Studii recente au aratat ca efectele SARS-CoV-2 nu se reduc doar la o rata mai mare a mortalitatii in randul barbatilor. Sistemul reproducator poate fi grav afectat odata ce a intervenit o infectie cu SARS-CoV-2. Sunt afectate celulele reproducatoare, prostata si intreg sistemul reproducator masculin pe masura ce noile celule purtatoare ale SARS-CoV-2 ajung sa infecteze organismul. Lichidul prostatic, secretat de aceasta glanda, este unul dintre componentele principale ale lichidului seminal.
Prezenta unei enzime TMPRSS2 in prostata duce la cresterea sanselor de infectare cu SARS-CoV-2 la nivelul organului reproducator, capacitatea de secretie a fluidelor speciale pentru lichidul seminal scazand dramatic. Fiind afectata prostata nu poate avea loc nici o ejaculare corespunzatoare si lichidul seminal nu are cum sa isi indeplineasca scopul.
Functia reproducatoare masculina este afectata si de sistemul nervos, care sufera din pricina infectarii organismului cu SARS-CoV-2. SARS-CoV-2 poate „targeta” neuronii si celulele gliale, cele care hranesc si sustin neuronii, asta pentru ca au receptori ACE2. Sistemul nervos central joaca un rol important in controlul glandelor endocrine si in spermatogeneza.
Si depresia si anxietatea afecteaza sistemul reproducator masculin. Cresc nivelurile de cortizol si prolactina, numarul de celule reproducatoare masculine e scazut, la fel si volumul materialului seminal.