La o simpla cautare pe Google vei gasi mii de site-uri cu sfaturi de parenting, vei gasi carti de parenting scrise de autori renumiti, carti audio, podcastinguri si videoclipuri despre parenting si ce poti face sa fii mai aproape de idealul de parinte. Numai ca multe sfaturi aflate in circulatie pot face mai mult rau decat bine si sunt gresite, nu au nicio baza de niciun fel.
Sfaturile gresite de parenting nu sunt un fenomen de data recenta. Istoric vorbind am avut foarte multe sfaturi pentru parinti care nu erau deloc „sfaturi” ci mai degraba niste incercari de a induce in eroare parinti care nu stiau foarte bine ce implica aceasta „meserie”. Problema este structurala si economica.
Sfaturile de parenting se afla undeva la intersectia dintre intelepciunea conventionala si stiinta interpretata eronat, ele se bazeaza si pe anxietatea parentala care devine motivationala de la un anumit nivel in sus. Parintii au nevoie de raspunsuri rapide la toate problemele pe care le intalnesc in incercarea de crestere si de educare a copiilor si le vor pe loc. Inevitabil, cererea foarte mare va avea si oferta pe masura.
In prezent, sfaturile de parenting sunt mult mai bune si au o baza stiintifica in multe cazuri, stim mai multe despre corpul uman decat stiam in trecut. Insa nu de fiecare data traditia si stiinta se impaca atat de bine. Cel mai concludent exemplu: miscarea antivaccinista.
In 1998, un gastroenterolog a publicat un studiu intr-o publicatie medicala renumita, respectata, in care a dezbatut problema legaturii intre vaccinarile MMR si autism. Datele au fost gresit interpretate, studiul nu a avut nicio valoare. Dar la sase ani a aparut si o demistificare a studiului sau. Ce s-a intamplat in cei sase ani? Studiul sau a devenit „intelepciune” pentru o comunitate de parinti. La fel este si astazi…
De ce se intampla asa ceva? De multe ori parintii vor sa auda anumite lucruri si cand dau de niste informatii care le satisfac aceasta nevoie se vor raporta mereu la ele, drept dovada ca toate informatiile din studiu inca mai sunt crezute si in prezent.
Alt exemplu de sfat de parenting eronat, pe care il crede insa multa lume: parintele nu trebuie sa trezeasca din somn copilul. Uneori e o idee buna sa trezesti copilul din somn, alteori, da, e o idee proasta pentru ca va fi agitat si va fi foarte greu sa il faci sa adoarma iar sau sa ii linistesti tipetele.
Partea proasta este ca sfaturile de parenting gresite nu sunt demistificate de fiecare data de stiinta. Un exemplu interesant: sfaturile de parenting te pot indruma sa stai foarte aproape de fata bebelusului cand ii vorbesti si cand interactionezi cu el ca sa inceapa sa recunoasca fete comune si sa decodeze expresiile faciale, sa le inteleaga. Baza pentru acest sfat ciudat este simpla: bebelusii nu pot vedea bine obiectele aflate la distanta mare de ochisorii lor. In 1964, un studiu publicat intr-o revista prestigioasa a demonstrat ca bebelusii se concentreaza pe stimuli vizuali aflati foarte aproape de ei, asa ca datele studiului au fost interpretate in asa fel incat sa crezi ca doar ce se afla in fata copilului, foarte aproape de ochii lui, poate fi vazut in detaliu.
Realitatea? Bebelusii se concentreaza pe ce se afla in apropierea lor pentru ca obiectele respective par mai mari. Ei pot sa vada la fel de bine si lucruri aflate la distanta mare, insa nu se concentreaza neaparat pe ele si prioritizeaza tot ce e mare si e apropiat de ei. Deci daca esti parinte nu ai de ce sa te afli la cativa centimetri de copil mereu doar ca sa iti poata observa expresiile faciale si sa te recunoasca.
Daca sfaturi cu o oarecare baza stiintifica ajung si prin carti, reviste de specialitate cunoscute, chiar daca sunt gresite, e foarte greu sa le scoti din mintea oamenilor odata ce ajung acolo. Parintii care cauta astfel de sfaturi si vor neaparat sa le gaseasca le vor gasi si le vor folosi mereu cand apare o situatie care pare apropiata de cea descrisa de acel sfat. Tine si de cultura in care se invarte parintele, de pregatirea sa, de disponibilitatea de a intelege
Si mai e o problema. Sfaturile gresite de parenting, cele care pot face mai mult rau decat bine circula cu o viteza ametitoare in on-line, au potential sa devina virale mult mai repede decat orice fel de informatie. Si nu prea le verifica nimeni acolo. Vrem raspunsuri rapide, cautam mereu o relatie cauza-efect, tindem sa avem incredere in orice gasim pe Internet, asta desi s-ar putea ca multe sfaturi sa fie gresite si sa vina de la neavizati.
Cei mai multi parinti moderni, peste 59 de procente, isi iau sfaturile de parenting din social media… Un parinte intreaba ceva, alti parinti raspund sau ofera un link catre un articol, catre niste carti, sfaturi de parenting pe care nu le verifica nimeni. Foarte multe articole pe care le gasim in social media sau la o cautare pe Google contin informatii gresite, pe care orice parinte le poate interpreta in functie de nevoile sale, tot gresit.
Ce nu inteleg multi parinti este ca on-line totul se reduce la SEO si la optimizarea continutului de pe site-uri in functie de niste cuvinte cheie care, culmea, sunt fix cele din cautarile parintilor. Se fac cercetari, se cauta solutii ca sa ajungi cat mai repede la parintii dornici de informatii si sfaturile gresite isi croiesc drum rapid in mintea acestora… E un proces pe care nu il poti opri daca nu ai suficiente cunostinte si nu iti mai pui si niste intrebari din cand in cand.
Fii pregatit, ca parinte, sa imbratisezi scepticismul, sa inveti sa cauti mereu mai multe surse si sa te indrepti doar spre surse de incredere. Mai e important un lucru: trebuie sa fim sentimentali in privinta copiilor, dar nu in privinta modului in care ii ajutam sa se dezvolte si sa creasca…