Imunitatea perfecta nu exista. Asa credeam pana sa apara studii care au demonstrat clar ca unii dintre noi chiar au un sistem imunitar ce nu poate fi invins de niciun fel de virus. Unii oameni ajung sa se imbolnaveasca mereu in vreme ce altii, desi expusi la acelasi tip de virus, de bacterii nu au nicio problema si isi continua viata in mod normal.
Care ar fi motivul lipsei unor reactii la anumite virusuri si mai ales am putea face ceva pentru a avea o superimunitate indiferent de sistemul imunitar pe care il avem de la nastere? Raspunsuri la aceste intrebari le veti descoperi in randurile ce urmeaza.
Medicii au observat variatii naturale ale raspunsului pe care il are sistemul imunitar uman de cate ori intra in contact cu o bacterie, cu un virus. Motivele acestor raspunsuri diferite au ramas un mister vreme de secole. Recent mai multe studii au inceput sa demonstreze cum genele, genetica, obiceiurile si expunerea la boli din trecut pot afecta puterea si caracterul raspunsului sistemului imunitar.
Din momentul in care un virus sau o bacterie ajunge sa penetreze membrana celulara sistemul imunitar declanseaza un atac strategic coordonat foarte bine. Genele care contin HLA-ul (antigenul leucocitar uman) sunt raspunzatoare de acest proces de aparare. Toate celulele infectate sunt semnalizate si sistemul imunitar stie unde sa actioneze mai rapid. Aceleasi gene au grija sa ii spuna sistemului imunitar cand sa se opreasca, pentru a nu distruge prea multe celule. HLA-ul este unic, insa are variatii, variatii care pot sa explice de ce racesti des, dar nu ai niciodata probleme cu sistemul digestiv.
Insa nu doar aceste gene reusesc sa influenteze sistemul imunitar, sunt mii de alte variante de gene care sunt mai comune la oamenii care dezvolta boli specifice si mai putin comune. Unele gene determina o sensibilitate mai mare la anumite boli, infectii. Sunt oameni care au astfel de gene si care sunt mai predispusi la astm, genele respective produc prea multe proteine care „zapacesc” sistemul imunitar uman.
Alte gene umane ajuta oamenii in lupta cu o tumora, stimuland productia de limfocite T, specializate in „uciderea” celulelor canceroase. Foarte bine se pot mosteni gene care determina o imbolnavire mai repede atunci cand apare un anumit tip de virus in corp.
Sistemul imunitar e influentat si de mediu, de locul in care locuim, de modul in care dormim, de istoricul nostru medical. Conteaza enorm mediul in care stai cand esti mic. Cercetatorii si-au dat seama ca micutii care locuiau la ferme, la tara, nu ajungeau sa mai aiba boli autoimune precum alergiile sau astmul. Expunerea mai mare la microbi, bacterii nu e decat un antrenament pentru sistemul imunitar, care nu va mai reactiona atat de puternic in alte contexte.
Totusi anumite tipuri de virusuri pot sa distruga acest echilibru fragil pe care il are sistemul imunitar. Un virus „ruda” cu virusul care provoaca varicela reprogrameaza sistemul imunitar. Anumite proteine ale virusului ajung in celulele apartinand sistemului imunitar si nu le mai permite sa lupte cu virusul. Modificarile pot fi permanente in anumite cazuri.
In mod normal nu ai cum sa controlezi mediul in care traiesti cat esti mic, microbii pe care ii ai pe langa tine si pe cei care ajung sa intre in corp. Dar poti controla rutina zilnica, ce introduci in corp si cum te protejezi de germeni. De exemplu, poti sa faci schimbari in dieta, sa consumi anumite ingrediente, alimente, care ajuta sistemul imunitar. Usturoiul e cunoscut pentru puterea lui de a preveni multe afectiuni, determinand o productie mai mare de celule care pot lupta cu anumite afectiuni. Si bacteriile din anumite mancaruri sunt bune pentru un raspuns imunitar mai puternic-de exemplu cele din chefir.
Cei care au imunitate aproape perfecta au si un stil de viata care le permite sa isi mentina un sistem imunitar excelent. De pilda, unii inoata, fac sport zi de zi, alearga sau merg la sala. Cu cat faci mai mult sport in fiecare zi, cu atat vei reduce perioada in care esti bolnav.
Chiar si banalul somn, cele 8 ore si dormitul in timpul zilei pot pregati sistemul imunitar pentru urmatoarea „lupta”-celulele T sunt pregatite pentru a fi mai active cand apare o amenintare pentru sanatate in organism-productia de integrine, proteinele care ajuta celulele T sa se ataseze de celulele infectate deja si sa le distruga, creste in timpul somnului.
Pe langa somn poti sa te feresti de infectari si de o slabire permanenta a sistemului imunitar prin spalatul pe maini in mod regulat. Nu te baza pe dezinfectanti, apa si sapunul sunt sfinte, indiferent unde te afli si ce faci.
Desi un stil de viata echilibrat poate fi un raspuns pentru un sistem imunitar perfect, studiile au aratat ca, de fapt, echilibul dintre cele doua tipuri de celule T, unele care ataca, altele care au grija sa nu permita sistemului imunitar sa raspunda in mod exagerat cand apar amenintari, este important. Un sistem imunitar care reactioneaza prea puternic este la fel de problematic precum unul cu raspuns intarziat. Pentru a rezolva orice fel de dezechilibre aparute la nivelul celulelor T oamenii de stiinta au transformat in laborator celulele de atac in celule regulatoare. In viitor acest tip de interventii ar putea fi baza unor tratamente pentru obtinerea unei imunitati superioare.