Defibrilatorul de suflete

Intr-o dimineata mi-au lipit de timple Padelele unui defibrilator Sa-mi stearga memoria. Un fluture cu aripi de frunze mi-au asezat pe ochi mai tirziu Sa-mi stearga vedeniile. Spre seara o dalta de piatra mi-au strecurat intre coaste sa-mi imparta bataile inimii-n doua. Intr-un miez de noapte Cu padelele unui defibrilator mi-au impuns sufletul si-au strigat: Simte!… Simte!… (de… mine, din Apa tacerii) P.S. – Un fapt fara importanta…? S-au dus unsprezece zile si… au trecut, deja, doi ani de cind s-a stins Motu Pittis… Vinare de vint…