In ultima perioada deficitul bugetar a generat fiori reci pentru toti cetatenii tarii si pentru autoritati, pentru membrii partidelor de la guvernare. E foarte mare, e greu de stapanit, foarte greu de redus prin masuri care sa nu loveasca puternic in afaceri si in populatie.
Vor fi masuri nepopulare cu siguranta in perioada ulterioara, vor fi si eventuale proteste, dar deficitul trebuie redus, si asta cat mai repede. Exemplele solutiilor gasite de alte tari pentru a reduce deficitul bugetar urias ar putea ajuta enorm pentru a iesi cu bine si din aceasta provocare economica majora.
Potrivit statisticilor oficiale Eurostat, din 22 aprilie 2025, Romania avea un deficit bugetar de 9.3% din PIB la final de 2024. In primele patru luni din 2025 deficitul bugetar a ajuns la 3%, dar prea putin fata de 3.25% in aceeasi perioada din 2024. Ca suma de bani procentul se traduce in 56 de miliarde de lei aproape.
Romania s-a angajat in fata Comisiei Europene sa mentina deficitul sub plafonul de 4.9% din PIB pentru tot anul 2025, lucru foarte greu.
O misiune aproape imposibila pe care presedintele si partidele de la guvernare incearca sa o mentina realista si sa o indeplineasca. Deja sunt multe scenarii care se rostogolesc in spatiul public, dar nu ar strica sa ne uitam putin si la ce au facut alte tari aflate in situatii similare, cu un deficit bugetar foarte mare…
Anii 1990 au venit cu o problema serioasa pentru Canada. Desi discutam despre o tara mare, cu resurse si economie relativ puternica, in acele vremuri Canada se confrunta cu un deficit bugetar de peste 8% din PIB, avand costuri uriase cu dobanzile raportat la G7. Ce a facut Canada ca sa evite un dezastru economic?
A controlat cheltuielile prin inghetarea programelor sociale, prin limitarea cresterilor de cheltuieli cu 5% pe an pana in 1992. Nu a fost suficienta aceasta masura, asa ca s-a trecut si la reduceri de buget, taieri de subventii pentru intreprinderi, -60%, eliminarea de programe guvernamentale si inghetarea angajarilor in sectorul public.
Privatizarile au fost o gura de aer pentru economia fragila a Canadei pe inceput de ani 1990, s-au vandut atunci peste 20 de companii de stat. Pe langa toate aceste masuri drastice au venit si reforme administrative serioase, infiintandu-se un Sistem de Management al Cheltuielilor (EMS) axat pe rezultate si pe desfiintarea sau unirea a peste 100 de agentii guvernamentale.
Ce s-a obtinut intr-un final? Bugetul a fost echilibrat pana in 1997, s-a redus raportul datorie/PBI de la 70% la 50%, ratingul de credit a revenit la AAA in 2002.
Tot cam in aceeasi perioada, in alta parte de lume, in Suedia, s-a prabusit piata imobiliara brusc si dintr-odata criza financiara batea la usa si se manifesta puternic intre 1990-1994. Recesiunea a fost severa, somajul a crescut abrupt peste 10%, deficitul bugetar era peste 12% din PIB in 1993. Ce a facut Suedia ca sa evite un dezastru economic?
S-a intervenit masiv pe plan bancar, s-au garantat depozitele, s-au nationalizat si recapitalizat doua mari banci, cu un cost initial de 4% din PIB, s-au vandut active pentru a mai recupera din cheltuieli. Consolidarea fiscala rapida a urmat in mod firesc de la finalul lui 1992, cu taieri de cheltuieli publice si majorari de impozite, chiar si TVA, accize diferite, reducere de cheltuieli cu pensii, reformare majora a sistemului de pensii. S-au impus si plafoane anuale de cheltuieli setate de parlament si s-a mizat pe independenta Bancii Centrale.
Ce s-a obtinut intr-un final? A scazut bine deficitul la sub 3% din PIB la finele anilor 1990, datoria publica s-a redus de la 78% la 60% in 2000. A existat si surplus bugetar in intre 1998 si 2010.
Nu departe de Suedia, in Irlanda, dupa momentul 2008 si criza financiara, tara avea deficit bugetar de 14.3% din PIB in 2009, singura salvare venind de la Troika (BCE, CE, FMI), ce a oferit imprumut de 67.5 miliarde euro.
Ce a facut Irlanda ca sa evite un dezastru economic? S-au majorat taxe imediat, TVA, accize pe carburanti, s-a introdus impozit suplimentar pe venituri personale. In paralel au fost operate taieri de cheltuieli, s-au redus salarii din sectorul public cu pana la 15%, nu s-au mai permis angajari, in administratie s-au facut concedieri masive, beneficiile sociale au fost taiate, alocatii, somaj.
S-a implementat si raportul McCarthy („Bord Snip Nua”) cu 17. 300 de posturi publice eliminate rapid si 5.3 miliarde euro ajunsi la buget prin economia facuta. Acordul Croke Park a garantat evitarea de noi concedieri in schimbul reformelor reale pe productivitate, economiile facute au fost de 3.1 miliarde de euro anual.
Ce s-a obtinut intr-un final? Deficitul s-a redus substantiala sub 3% din PIB pana in 2015, a reaparut cresterea economica, s-a recuperat ratingul suveran inainte de estimarile existente.
Si in Marea Britanie au fost probleme mari cu deficitul bugetar, la mijlocul lui 2010 deja era la 11% din PIB. Ce a facut Marea Britanie ca sa evite un dezastru economic?
A inghetat salariile in sectorul public, aplicandu-se pay freeze pentru venituri peste 21.000 lire, plafonul ce crestere fiind de 1% pe an. S-au facut reduceri de cheltuieli la ministere, de la fonduri locale, programe de constructii scolare, s-au desfiintat si comasat zeci de agentii.
Asistenta sociala a fost reformata, s-a majorat TVA de la 17.5% la 20%, prestatiile sociale au fost inghetate si plafonate, 1% pe an a fost acceptat intre 2013 si 2017. Cheltuielile guvernamentale directe au fost evitate prin privatizari si parteneriate public-privat pentru infrastructura.
Ce s-a obtinut intr-un final? S-a redus bine deficitul, sub 5% din PIB pana in 2015, economia a crescut timid, dar a crescut, productivitatea a stagnat, au aparut si decalaje regionale, impactul social a fost unul sever.
O alta tara nordica, Estonia de data asta, a suferit de pe urma crizei financiare din 2008, iar PIB-ul a scazut cu 15% inca din T1 al anului 2009. Ce a facut Estonia ca sa evite un dezastru economic?
A inceput cu multe taieri de cheltuieli operationale, s-au redus bugetele ministerelor cu 8%, salariile publice au fost inghetate la nivelul celor din 2008, pensiile private nu s-au majorat. Cresterile de taxe au fost indirecte, TVA a crescut de la 18% la 20%, s-au majorat in paralel contributiile sociale si accizele, o parte din pensiile private a fost directionata spre buget.
In mediul bancar a crescut garantia pe depozite la 50.000 euro si s-au impus plafoane de rezerva bancara de 15% ca sa nu se ajunga la o criza profunda in domeniul financiar.
Ce s-a obtinut intr-un final? Deficitul bugetar a ajuns la 1.7% din PIB in 2009, in 2010 a fost crestere economica, in 2011 s-a adoptat si moneda unica europeana euro.
Un exemplu concludent vine de la departare, de la foarte mare departare. Noua Zeelanda avea in 1984 deficit bugetar de 9% din PIB, inflatia era foarte mare, cresterea economica aproape ca nu se vedea. Ce a facut Noua Zeelanda ca sa evite un dezastru economic?
O etapa importanta a fost liberalizarea fiscala si tarifara, cu introducerea de TVA de 10%, cu eliminarea oricaror subventii agricole si anularea tarifelor de import. Au urmat privatizarile, corporatizarea, vanzari prin oferte publice pentru 30 de companii mari de stat, reformarea pietei financiare prin devalorizarea si flotarea NZD cu 20%, eliminarea controlului prea strict asupra cursului de schimb, dereglementarea sectorului bancar.
In sectorul public s-au taiat masiv cheltuielile, s-au interzis angajarile, s-a creat un sistem de bugetare pe baza de performanta pentru a-i rasplati pe cei care erau cu adevarat buni si ajutau economia.
Ce s-a obtinut intr-un final? S-a redus deficitul pana la echilibrare bugetala totala in 1993, datoria publica a scazut la 40% in 1993, raportata ca procent din PIB:
Grecia e poate cel mai cunoscut caz recent grav cand discutam despre deficitul bugetar. Grecii au aflat in 2009 ca deficitul real era de 15.4% din PIB, deci riscul de probleme extrem de grave in economia nationala era enorm. Ce a facut Grecia ca sa evite un dezastru economic?
A crescut imediat taxele fara sa se uite inapoi, TVA de la 19% la 23%, a adaugat accize suplimentare peste tot, impozite marite pe proprietate, s-a combatat si evaziunea mult mai drastic. Bugetarii au avut un dus rece cu taieri de salarii de pana la 30%, s-au inghetat pensii, prestatii sociale, s-au desfiintat multe ministere si agentii de stat.
Piata muncii a fost liberalizata, s-au redus indemnizatiile de somaj, contractele au devenit mai flexibile ca sa incurajeze munca. Activele de stat au fost privatizate, sistemul de pensii a fost reformat.
Ce s-a obtinut intr-un final? Deficitul a ajuns sub 3% din PIB pana in 2014, Grecia nu a mai avut nevoie de asistenta financiara din august 2018. Economia a mers lent spre bine, datoria publica era totusi ridicata.
Din ceea ce observam din exemplele oferite anterior consolidarea fiscala agresiva a fost solutia pentru Canada si Suedia, reformele structurale si privatizarea au adus rezultate excelente in Marea Britanie si Noua Zeelanda inca de prin anii 1980, 1990 si s-a mentinut linia si dupa anii 2000, in vreme ce austeritatea dusa la extreme a functionat bine in Irlanda si Grecia. Reformarea reala a pietii muncii a contribuit si ea la reducerea deficitului bugetar, exemplul Germaniei fiind concludent aici.