Orice cultura are elemente vizibile si „invizibile”. Elementele culturale vizibile se refera la artefacte, simboluri, practici, arta, arhitectura, limba, etichete sociale, traditii. Identitatea culturala se bazeaza mai mult pe elementele „invizibile” ale culturii. Valori, presupuneri, credinte reprezinta cam 90% din identitatea noastra culturala. Valorile culturale sunt in centrul culturii, ele contureaza diferentele tangibile ale culturii. Unele valori culturale sunt subliniate in anumite elemente, insa intreg sistemul cultural incurajeaza, legitimeaza si recompenseaza valorile culturale de baza.
Diferentele culturale pot fi intelese mult mai usor comparand diferentele intre valorile culturale si intelegandu-le in mod corect si complet.
Valorile culturale sunt extrem de importante pentru orice cultura din lume. Pe langa faptul ca ii permit sa existe si sa se dezvolte in directia dorita, valorile culturale sunt si o garantie pentru o cultura puternica si reprezentativa pentru o anumita zona, pentru un anumit popor.
Problemele culturale apar adesea de la aceste valori care nu sunt impartasite de toata lumea, nu sunt intelese corect. Rezolvarea lor nu are cum sa se produca doar la „suprafata”, conflictul si neintelegerile nu vor disparea daca ne concentram doar pe elementele vizibile ale culturii. Cele invizibile, care nu sunt evidente, sunt trecute de cele mai multe ori cu vederea si sunt „abandonate” cand se incearca o reconciliere pornind de la cultura locala, nationala.
Unele dintre cele mai importante valori culturale sunt cele nationale. Ele se refera la ce e bine, ce e rau, ce e dezirabil intr-o societate. Valorile nationale culturale sunt mereu in centrul unor abordari contrastante ale unei probleme sociale. Fiecare natiune se afla oarecum intre cele doua alternative…
Care ar fi cele mai importante diferente dintre valorile culturale cunoscute?
Individualism si Colectivism. Societatile individualiste se concentreaza pe individ si pe atributele sale unice. Autonomia si gandirea independenta sunt extrem de importante, conteaza mai mult interesele si scopurile individuale. Rata divortului e mare, familia nucleara e incurajata, interactiunile sociale sunt limitate, dar mai frecvente.
Colectivismul ca valoare culturala impune o abordare diferita. Conteaza grupul, apartenenta la grup, independenta sociala si armonia colectiva sunt importante, scopurile grupurilor devin mai importante. Familiile extinse sunt incurajate, activitatile de grup sunt mult mai bine valorizate si incurajate mereu, interactiunile sociale sunt mai lungi si mai intime.
Evitarea incertitudinii. Unde avem evitarea incertitudinii destul de slaba membrii societatii s-au obisnuit cu situatiile necunoscute, ambigue, apare toleranta la schimbare, apar mai multe idei validate, se accepta puncte de vedere diametral opuse. Oamenii sunt relaxati, stabili emotional, contemplativi. Nu sunt agreate prea multe reguli, schimburile sunt informale, ai incredere in cei pe care ii cunosti si ale caror pareri le consideri foarte importante.
Acolo unde evitarea incertitudinii e mai puternica din punct de vedere al manifestarii, membrii se tem de nesiguranta, au nevoie de predictibilitate ca sa fie stabili din punct de vedere emotional, rezistenta la schimbare e mare. Relatiile sunt formale, riscurile sunt moderate si calculate mereu, credintele sunt rigide, normele comportamentale sunt foarte stricte.
Raportarea la timp. Culturile care sunt orientate spre viitor incearca sa isi imagineze mereu posibilitati viitoare. Membrii culturilor isi stabilesc scopuri si obiective pe termen lung, isi fac planuri complexe, muncesc mult, isi pastreaza ambitia, vor sa investeasca si sa acumuleze cunostinte sau bani. Oamenii sunt sanatosi din punct de vedere psihic, se adapteaza usor din punct de vedere social, au control asupra vietilor lor. Relatiile sociale sunt neglijate insa.
Culturile orientate mai mult pe termen scurt se concentreaza pe prezent si trecut. Aici conteaza imens satisfactia pe moment, se cheltuieste in prezent si viitorul nu prea conteaza, se traieste clipa, nu apar anxietati legate de viitor sau de trecut. Nu sunt cunoscute pe deplin riscurile si implicatiile indulgentelor acceptate, membrii unor astfel de culturi se aventureaza in actiuni riscante si cauta placerea in orice.
Egalitatea de gen. In culturile unde egalitatea de gen nu e asa de importanta, rolul barbatului social si emotional e diferit de cel al femeilor. Barbatii sunt mai hotarati, competitivi, axati pe succesul material. Femeile sunt modeste, tandre, preocupate mai mult de calitatea vietii lor. Femeile sunt mai putine in posturi cu autoritate, au un nivel scazut de educatie. Statutul social al femeii nu prea conteaza, rolul lor in comunitate e aproape invizibil, inexistent, nu iau parte la deciziile importante.
De cealalta parte, in culturile unde egalitatea de gen e foarte importanta, rolul social si emotional al barbatului si al femeii este fix acelasi. Barbatii si femeile dau dovada de modestie, de cooperare, de intelegere a importantei vietii de calitate. Femeile muncesc si sunt angajate chiar si in functii de conducere, pe posturi mai grele, educatia e aceeasi si e importanta pentru barbati si pentru femei. Statutul social al femeilor e foarte important, se incearca obtinerea unuia cat mai inalt, rolul femeii in comunitate e deosebit de important, participa la luarea deciziilor vitale pentru comunitatea din care fac parte.