Orice discurs este important pentru cel care il rosteste si il gandeste, dar si pentru cei ce il asculta. Astazi asistam la o multime de situatii in care avem discursuri destul de slabe daca ne uitam la clasa politica, dar extrem de bune in unele situatii dincolo de aceasta. In trecut insa, discursurile oamenilor politici si ale conducatorilor aveau alta valoare si erau mult mai bine construite, oferind celor care le ascultau imboldul de care era nevoie pentru o anumita actiune dorita…
E simplu sa iti faci un discurs, nu? Cateva fraze, putina actorie la mijloc, oratorie si ai cel mai tare discurs. In realitate, discursul care reuseste sa “miste”, sa duca la actiuni diverse este foarte greu de gasit astazi. Dar in trecut, de-a lungul istoriei, am avut cateva momente cand discursul oamenilor politici si liderilor vremurii au schimbat cursul istoriei intr-o maniera unica si foarte simpla.
Puterea cuvintelor bine gandite si rostite intr-o maniera cat mai convingatoare chiar este una foarte mare, dovada stand discursurile de mai jos.
Discursul lui Napoleon Bonaparte. Dupa mai multe esecuri suferite in razboiale purtate, Napoleon a fost fortat sa abdide pe 16 aprilie 1814. In discursul sau, Napoleon s-a adresat soldatilor si generalilor care aveau probleme din cauza strategiilor lui. In discurs a facut referire la cei 20 de ani de cand se afla la conducerea armatei, i-a laudat pe cei de sub comanda lui, pentru curaj si fidelitate.
Totodata, Napoleon a adus in discutie si problema unui razboi interminabil care s-ar fi transformat in razboi civil foarte usor, o problema si mai mare pentru Franta acelor timpuri. Napoleon Bonaparte si-a sacrificat interesul propriu in favoarea intereselor tarii sale pana la urma.
Discursul lui Giuseppe Garibaldi. Pe la jumatatea secolului 19, Giuseppe Garibaldi a condus o miscare militara care avea drept scop eliberarea regatelor italiene de sub „cupola” austriaca, in speranta ca va putea fi creata o Italie moderna, unita. Discursul istoric a fost rostit de catre Garibaldi in 1860 ca sa incurajeze trupele si sa le motiveze pentru o unire a natiunii italiene. Adresandu-se in egala masura barbatilor, dar si femeilor, Garibaldi reusea sa isi motiveze oamenii pentru un rezultat asteptat, avand in acelasi timp si puterea sa previna o infragere nedorita in viitor.
Discursul lui Abraham Lincoln. A fost rostit pe 19 noiembrie 1863, la cimitirul Gettysburg. Cermomia in cadrul careia a fost rostit a fost prilejuit de un eveniment foarte important, ridicarea cimitirului la rang de Cimitir National. In discurs Lincoln a vorbit despre natiune, despre libertate si ideea de libertate, dar si despre razboiul civil, despre cei care si-au dat viata pentru natiune si care isi vor gasi odihna vesnica in cimitirul respectiv.
Discursul lui Winston Churchill. Prima data cand a devenit Prim-Ministru in Camera Comunelor, Churchill a avut un discurs pentru a sustine intrarea in razboiul impotriva Germaniei Naziste. Discursul a fost rostit pe 13 mai 1940, a avut un impact major, indemnul a fost auzit, iar victoria asteptata si inclusa in discursul sau a avut ecourile asteptate la nivelul populatiei britanice.
Discursul lui John F. Kennedy. A fost rostit pe 20 ianuarie 1961, a avut in el cea mai faimoasa replica din istoria politica a SUA. Ideea discursului sau a fost sa inspire publicul si sa uneasca SUA impotriva amenintarilor comuniste. Apararea libertatilor, curajul de a infrunta realitatea au fost principalele coordonate ale discursului.
Afirmatia „intrebati nu ce poate face tara pentru voi, intrebati-va ce puteti face voi pentru tara voastra”, alaturi de alta replica celebra „intrebati nu ce va face America pentru voi, ci ce veti face impreuna pentru libertatea omului” au ramas pentru totdeauna in istorie si au inspirat generatii viitoare de politicieni.
Discursul lui Martin Luther King Jr. Toata lumea probabil ca stie de „I Have a Dream” rostit de pe treptele Monumentului lui Lincoln din Washington, DC. A fost rostit pe 28 august 1963, avand drept obiectiv implorarea natiunii in ideea abandonarii urii rasiale, expunand in acelasi timp si viziunea sa despre un viitor altfel. Egalitatea, respectul, incluziunea, dar si un stat Mississippi tranformat peste noapte intr-o oaza de libertate, dar si judecarea oamenilor in functie de caracter au fost printre temele abordate in discurs.
Discursul Reginei Elisabeta I a Angliei. A fost rostit in fata trupelor la Tilbury. In anii 1500, Spania era considerata cea mai puternica tara din lume. Cand englezii devin rivalii de temut pe rutele comerciale ale Noii Lumi, regele Filip II a raspuns cu Aramada spaniola, o flota de 122 nave. Britanicii s-au trezit depasiti de spanioli si de ce aveau. Un singur lucru aveau britanicii si spaniolii nu: pe Regina Elisabeta I a Angliei.
Regina a aparut in fata trupelor de la Tilbury, Essex, pe cand armada naviga in zona Canalului Manecii, ca sa le ridice moralul soldatilor. Purta o rochie alba de catifea si un pieptar, prezentandu-se nu ca o regina, ci ca un lider de razboi de care soldatii chiar aveau nevoie. Discursul sau a avut efect, spaniolii au suferit o infrangere umilitoare in fata britanicilor dupa noua zile de lupte. Increderea in regina si in ce reprezenta ea pentru soldati si tara i-a ajutat cu siguranta sa isi asigure o victorie meritata, asta desi soarta luptelor putea fi foarte usor alta…
Discursul lui Nelson Mandela. In 1948, liderul sud-african a inceput sa fie preocupat de politici oficiale legate de segregarea rasiala. In acele vremuri negrii africani nu aveau voie sa se casatoreasca cu oricine, nu puteau locui oriunde, nu puteau sa aiba orice fel de profesii doreau.
Ani la rand Mandela a luptat impotriva apartheidului, a fost arestat pentru tradare si sabotaj, a primit si inchisoare pe viata. La procesul Rivonia din 1964, Mandela a renuntat la marturia clasica si a avut un discurs care si astazi il defineste ca lider. Si-a exprimat pasiunea pentru libertatile africanilor si ura fata de apartheid.
Desi discursul sau nu l-a salvat pe Mandela de condamnare a ajuns la africani si a fost definitoriu pentru ce avea sa se intample. Nelson Mandela a stat 27 de ani in inchisoare, a fost eliberat in 1990, a castigat Premiul Nobel pentru Pace in 1993 si a fost primul lider de culoare al tarii, primul presedinte si primul lider ales democratic.