Daca este o problema pe care o vedem din ce in ce mai des in jurul nostru si pe care nu o putem controla, nu o putem rezolva prea curand, aceasta tine de schimbarile climatice. Schimbarile climatice afecteaza tot ce tine de viata noastra, inclusiv economia si dezvoltarea ei. Impactul modificarilor climatice asupra economiei e mai profund decat ne-am inchipuit.
Schimbarile climatice sunt niste modificari pe termen lung la nivel vremii sezoniere cauzate in principal de incalzirea globala. Temperatura medie globala a crescut si cu 1 grad Celsius din 1880 incoace. Temperaturile nu cresc in mod uniform, la poli si in Antarctica temperaturile cresc in mod accelerat, spre deosebire de zonele tropicale, temperate. Vortexul polar s-a spart pur si simplu si a afectat si mai tare temperatura globala.
Ca urmare a acestor schimbari au aparut mai multe furtuni, mai multe perioade cu viscol, mai multe valuri de canicula si manifestari severe ale fenomenelor meteo. Incalzirea globala este pana la urma raspunsul firesc al planetei la un nivel foarte mare de gaze cu efect de sera prezente in atmosfera. Apare un fel de capcana pentru caldura de la Soare si aceasta e trimisa inapoi pe suprafata Terrei.
Nu mai departe de mai 2020 NASA a masura nivelul dioxidului de carbon din atmosfera si ne-am speriat cu totii: erau 414 parti per milion. Ultima data cand am avut asa ceva a fost acum 2.6 milioane de ani in timpul erei Pliocen. Cu mai putina gheata la dispozitie, in trecut, in acea epoca, nivelul marii erap cu 25 de metri peste ce vedem astazi, deci orase intregi puteau fi inundate instant.
Incalzirea globala va continua chiar daca nu vom mai avea deloc gaze cu efect de sera. Deja temperaturile reactioneaza la gazele deja existente in atmosfera. Nu vom mai avea schimbare climatica atunci cand gazele vor fi absorbite din atmosfera si puse la loc in pamant.
Ce impact au aceste schimbari climatice? Cel mai bine il vedem la nivel economic, unde putem contabiliza toate locurile in care apar aceste influente.
Asigurari. Intre 1980 si 2019 vremea severa datorata incalzirii globale a generat costuri de 1.775 trilioane de dolari. Pierderile pentru firmele de asigurari au fost uriase, de ordinul milioanelor de dolari. Preturile politelor au crescut pentru ca fondurile existente sa poata acoperi toate pagubele aparute. Deci asigurarile vor deveni prea scumpe pentru omul de rand si problemele vor fi si mai mari. Transformarile din natura afecteaza direct piata de asigurari, mai ales ca oamenii cer din ce in ce mai multe despagubiri si din ce in ce mai mari, pentru pagube apreciabile.
PIB-ul. Daca ajungem la temperaturi crescute cu 2 grade Celsius, nu mai mult, PIB-ul va scadea la nivel global cu 15%. Daca avem cresteri de 3 grade Celsius, PIB-ul global va scadea cu 25%. Pana in 2100 avem toate sansele sa avem temperaturi crescute cu 4 grade Celsius, asta inseamna ca avem sanse sa vedem scaderi de 30% la nivelul PIB-ului global. Doar in marile crize economice globale din trecut am avut pierderi de 26% din PIB.
Angajari. Schimbarile climatice vor afecta direct peste 1.2 miliarde de locuri de munca. Riscul cel mai mare de colaps va fi in agricultura, piscicultura si in cazul padurilor si produselor generate de acestea. Dezastrele naturale aduc pagube uriase, de peste 23 de milioane in ani de lucru. Eforturile de a stopa schimbarile climatice ar putea duce la aparitia a peste 24 de milioane de locuri de munca noi pana in 2030. Deci speranta exista.
Preturile produselor. Cu cat e mai cald afara, cu atat pretul produselor va creste. Culturile sunt afectate, mai intervine si seceta, productia scade, deci preturile au tot dreptul sa fie crescute. Cresc si preturile la carne, la lactate, pentru ca animalele nu mai au ce manca mereu, trebuie facute investitii mai mari in cresterea lor sustinuta si rentabila. Locurile de munca desfasurate afara nu mai sunt asa de productive, costul mancarii, a ingredientelor banale creste foarte mult. Si toate astea din cauza schimbarilor climatice pe care tot omul modern le-a generat.
Oceanele din ce in ce mai calde au dus la scaderea productiei de peste, nu prea mai ai ce pescui. In Marea Nordului si in Marea Japoniei vedem o scadere a cantitatilor de peste pescuit cu 35%! Sunt afectate mai ales codul atlantic si heringul, iar multe specii sunt pe cale de disparitie. Industria de 150 de miliarde de dolari din jurul pestelui e afectata, cei peste 59 de milioane de angajati risca sa isi piarda locurile de munca si salariile. Cea mai afectata tara este S.U.A, care importa mai mult de 80% din toate fructele de mare folosite pe teritoriul tarii.