Afacerile au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei

Pandemia de COVID-19 si rata de infectare uriasa cu SARS-CoV-2 au dus inevitabil la schimbari majore in plan economic. Dincolo de criza economica pe care o resimtim cu totii si de un mediu de afaceri mult mai vulnerabil la orice variatii si socuri de pe pietele internationale, pandemia a schimbat radical comportamentele de consum ale clientilor.

60% dintre consumatorii globali si-au modificat modul in care fac cumparaturile si asta din cauza unor restrictii impuse de pandemie si a situatiei economice mai complicate de la o luna la alta. Si schimbarile vor continua si vor fi din ce in ce mai neasteptate, sunt de parere analistii economici. Multe afecteaza deja, direct, zona de business si platile si sunt gata sa devina o regula.

Pe timpul pandemiei, in China si SUA 75% dintre consumatori au marturisit ca au incercat o noua metoda de shopping cat au stat in carantina. In Japonia, procentul a scazut la jumatate, doar 33% dintre consumatori au fost dispusi sa incerce si altceva, asta in conditiile in care nu a fost un lockdown atat de dur ca in alte tari. Ce intelegem din aceste cifre? Comportamentele de consum s-au schimbat din necesitate si nu modificarile nu au fost o alegere a celor care le-au generat.

Desi avem peste tot masuri de relaxare si ceva mai multa libertate de miscare, consumatorii au continuat sa fie preocupati de igiena si au evitat metodele traditionale de shopping, in-store-ul a cunoscut o scadere drastica dupa ce au fost ridicate multe dintre restrictii. Comportamentele de consum din pandemie au ramas si vor ramane la fel de actuale inca o perioada, pana cand oamenii vor fi vaccinati si va exista o incredere mai mare in shopping-ul traditional.

Efectele neasteptate ale pandemiei asupra economiei, asupra zonei de business si asupra platilor nu se opresc aici. Ce alte efecte neasteptate a avut pandemia daca ne referim la business si plati?

eCoommerce la puterea X. Starile de urgenta impuse in toata lumea odata cu declararea pandemiei de COVID-19 au dus la blocarea oamenilor in locuinte si la inchiderea multor magazine pe o perioada determinata. Cand s-au vazut fara magazine multe, fara posibilitati de shopping si cu riscul real de a se infecta oriunde, consumatorii s-au indreptat spre cumparaturile on-line. eCommerce-ul a avut o crestere uriasa in 2020 si merge pe o panta ascendenta, in continuare. Vanzarile on-line au crescut cu 25% in doar doua saptamani, in martie 2020. Ca sa va dati seama ce a insemnat aceasta crestere, in ultimii patru ani vanzarile on-line au crescut cu o rata fixa de 14% anual.

In pandemie s-a cumparat multa mancare, medicamente, produse de igiena, insa au crescut si vanzarile pe haine, pe partea de beauty, cu pana la 10%. In SUA, cosumatorii au marturisit intr-un sondaj ca nu mai sunt dispusi sa mearga in magazine fizice, 80% dintre acestia au fost de acord sa stea acasa si sa faca cumparaturile, in vreme ce 76 de procente au spus ca vor sa faca shopping on-line pentru a evita riscul de infectare.

Multe afaceri mici s-au concentrat doar pe on-line pentru prima data odata cu decretarea starii de urgenta. Alte afaceri si-au intarit prezenta on-line oferind mai multe produse pe platformele virtuale si permitand o livrare mult mai simpla odata ce ai adaugat tot ce ai nevoie in cosul de cumparaturi.

Cash-ul in declin total. Pandemia a schimbat si modul in care clientii platesc pentru bunuri si servicii. Prezenta cash-ului pe piata a scazut dramatic, oamenii nu au mai folosit banii fizici de teama sa nu se infecteze. Nu trebuie sa ne gandim la un declin al banilor fizici in piata ca o urmare fireasca a cresterii apetitului pentru eCommerce. Da, e si asta o cauza, insa motivul real al lipsei de bani fizici la cumparaturi este ascensiunea metodelor de plata on-line, din ce in ce mai populare printre consumatori.

Chiar si atunci cand ajung in magazine fizice, vizita consumatorilor trebuie sa fie rapida, igienica, deci banii fizici nu prea mai au ce cauta. Platile contactless intra in joc aici. Cu telefonul sau cardul activat pentru contacless, consumatorii isi platesc imediat toate cumparaturile si pleaca instant din magazine. E mai bine si pentru oamenii din magazine, e mai bine si pentru clienti.

Click and Collect e noul normal. Alta modificare neasteptata in pandemie, care mai persista si astazi, tine de sistemul Click and Collect. Cumperi on-line, ridici din magazine sau chiar de la cutii speciale, cum are un mare magazin on-line romanesc. Am vazut o ascensiune uriasa a acestui tip de servicii atat in marile magazine, cat si in restaurante, care au implementat solutii takeaway in loc de clasicul eat-in.

Modelul BOPIS, cumperi on-line, cu pick up in magazine a avut o crestere de 34% in primele sase saptamani de pandemie si cresterea a fost din ce in ce mai mare. Prin acest sistem eviti cozile, nu ai contact prelungit cu oamenii din magazine si ai tot ce ti-ai dorit stiind ca esti in siguranta de fiecare data. Pe termen lung, peste 59% dintre cei care folosesc deja BOPIS il vor folosi si in viitor, chiar daca nu mai exista riscul de infectare.

Consumatorii vor continua sa cumpere de la magazine fizice, chiar daca nu vor sa intre in ele prea curand, si asta e bine pentru mediul de afaceri. Plus ca e o solutie eficienta din punctul de vedere al costurilor, pentru ca livrarile sunt destul de scumpe-daca tot ai baza locala de clienti care vor sa isi ridice singuri produsele, de ce sa nu te folosesti de ele.

Suport mai mare pentru afacerile locale. In pandemie consumatorii au descoperit brandurile locale si avantajele unui shopping local. Afacerile locale au fost lovite puternic de efectele pandemiei, asa ca o mana de ajutor oferita unui business local a reprezentat o gura de oxigen de care acesta chiar avea mare nevoie.

Producatorii locali, afacerile independente, toate au fost sustinute de oamenii din zona, care au preferat sa cumpere ceva de pe piata locala. Consumatorii au vrut sa cumpere de pe plan local si sa aiba pe mese, in case bunuri produse local. Au fost, de asemenea, si multe initiative, care continua si astazi, legate de sustinerea producatorilor locali sub umbrela indemnului global „together stronger”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?