Infectarile cu SARS-CoV-2 sunt din ce in ce mai rapide pe masura ce varianta Delta se raspandeste la nivel national si local. Gravitatea bolii generate de infectarea cu SARS-CoV-2, COVID-19, depinde de la caz la caz. Severitatea infectarilor depinde insa in mod direct de furtuna de citokine care apare in organism ca urmare a prezentei noului coronavirus.
Furtuna de citokine va conduce imediat la un raspuns sistemic inflamator in organism si la efecte greu de anticipat ale infectarilor cu SARS-CoV-2. Dar ce este aceasta furtuna de citokine si de ce apare dupa infectari?
SARS-CoV-2 s-a dovedit a fi „greu de ucis” de mai bine de doi ani deja. Noul coronavirus va continua sa faca probleme in toata lumea, mai ales ca rata de vaccinare in multe tari nu este cea mai buna. Variantele noi si mutatiile din ce in ce mai multe depistate la variantele care infecteaza mai rapid pacinetii transforma lupta cu SARS-CoV-2 intr-o cursa contra cronometru in care tot virusul castiga de prea multe ori. Una dintre cele mai periculoase urmari ale infectarilor si neprezentarii la medic inca din primele faze ale bolii COVID-19 este furtuna de citokine.
Ca sa intelegem ce e cu furtuna de citokine trebuie sa intelegem ce e cu aceste citokine. Citokinele sunt niste glicoproteine mici produse de diverse tipuri de celule din corp. Odata eliberate, citokinele pot sa aiba o multime de functii, printre care mentinerea unui echilibru la nivelul sistemului imun, raspunsului sau si raspunsului inflamator.
Cum se ajunge la furtuna de citokine? Prima data cand a fost folosit termenul de furtuna de citokine a fost in 1993, intr-un articol medical despre hipercitokinemie si un anumit tip de afectiuni in care erau implicate si citokinele. Din anii 2000 s-a tot folosit termenul peste tot cand se discuta despre boli infectioase, descriind un raspuns inflamator necontrolat generat de sistemul imunitar uman.
Inflamatia acuta incepe cu simptome cheie, roseata, umflaturi, caldura, durere si pierderea functiilor. Indiferent unde apare inflamatia se mareste si fluxul de sange din zona respectica pentru ca proteinele din plasma si leucocitele sa ajunga la zona unde trebuie sa actioneze. Desi e un raspuns firesc si normal, se pierd unele functii la nivelul organelor care sunt afectate de inflamatii.
Si odata cu inflamatia normala apare si furtuna de citokine. Citokinele care determina inflamatiile sunt produse intr-un numar foarte mare. La locul unde apare falsa problema sistemul imunitar trimite prea multe celule care actioneaza puternic si afecteaza organele de acolo. O urmare fireasca a furtunii de citokine este sindromul bolii respiratorie acute, depistat la mai toti pacientii care s-au infectat cu SARS-CoV-2 si care produce moartea in anumite conditii, daca mai exista si comorbiditati. Ambii plamani sunt afectati, apare hipoxemia severa si moartea survine rapid in cel putin 40% dintre cazurile de infectare cu SARS-CoV-2 deja depistate.
La pacientii care au deja COVID-19 avem atat citokine care determina inflamatii puternice, cat si chemokine. Prezenta furtunii de citokine este un semnal de alarma pentru doctori si transmite un mesaj clar: boala escaladeaza si trebuie luate masuri urgente. Lasata netratata complet, furtuna de citokine poate produce efecte greu de intuit la nivelul tesuturilor, organelor si intr-un final determina si moartea pacientului.
Studii recente au aratat ca avem o fereastra de 5-7 zile intre diagnosticarea COVID-19 si punctul in care organele incep sa cedeze rand pe rand. 20% din toti pacientii care ajung la spitale cu infectii severe cu SARS-CoV-2 dezvolta pneumonii severe, 2% mor, din pacate…
Singura modalitate care functioneaza in prezent, dar depinde de severitatea bolii, este imunoterapia, administrata doar atunci cand e detectata deja furtuna de citokine. Se pot folosi anticorpi neutralizanti, obtinuti din plasma pacientilor care au supravietuit infectarii cu SARS-CoV-2, inhibitori IFN, alte tipuri de inhibitori care s-au dovedit eficienti in tratarea furtunii de citokine la pacienti ajunsi in stare grava la spital.
Furtuna de citokine ramane in continuare cel mai periculos efect al infectarilor cu SARS-CoV-2. De prevenit, o putem preveni doar prin prezentare rapida la medic si UPU la primele semne ale infectarii, prin vaccinare completa, prin respectarea masurilor impuse de autoritati: distantarea sociala in locuri aglomerate, masca de protectie purtata peste tot, igienizarea mainilor in mod corect, dezinfectare permanenta si evitarea atingerii gurii, ochilor, nasului cand suntem murdari pe maini.
In viitor e nevoie de studii si de teste pentru a stabili o modalitate mai eficienta de tratare a pacientilor care au deja declansata aceasta furtuna si de prevenire. Pana atunci singurul lucru la care putem spera este o scadere a presiunii puse pe sistemul sanitar si a cazurilor grave care ajung sa dezvolte furtuna de citokine.