Parentingul modern inseamna si aplicarea de stiluri si tipuri noi de parenting pentru educarea copiilor si formarea adultilor de maine. Gentle parenting este un tip de parenting relativ nou, din ce in ce mai prezent in familiile moderne. Asemanator in parte cu stilul autoritar de parenting,dar si cu cel permisiv, gentle parenting se distinge printr-o serie de caracteristici unice si ofera numeroase avantaje parintilor care vor sa ofere copiilor o educatie perfecta.
Gentle parenting sau parentingul colaborativ este despre intelegerea sentimentelor si motivatiilor copilului, incurajand folosirea tehnicilor de disciplinare pozitiva si evitarea pedepselor dure. La baza acestui tip de parenting se afla empatia, intelegerea si respectul, stabilirea unor limite clare, prioritara este relatia dintre parinte si copil.
Primul care a adus in discutie principiile de baza ale conceptului de gentle parenting a fost psihologul pediatric Alfred Adler, in anii 1920. Inca de la inceput s-au incurajat interactiunile directe cu parintii, dintre micuti si parinti pentru sanatatea emotionala a copiilor.
Se incurajeaza independenta, exprimarea sentimentelor, siguranta si confortul asigurat copilului. Nu au ce cauta judecata, corectia, reprimarea in acest tip de model.
E un tip de parenting mai degraba autoritar, Sarah Ockwell Smith, fondatorul de drept al acestui concept a inclus ca piloni esentiali in parenting empatia, respectul, intelegerea, limitele bine definite. Se folosesc adesea tehnici de „mirroring” pentru a permite copiilor sa fie auziti si intelesi, empatia e de baza oricand, intelegerea sentimentelor traite e importanta.
De ce empatia e asa de importanta in gentle parenting? Sentimentele si emotiile copilului, experientele lor nu sunt luate in considerare de fiecare data, sunt minimizate, ignorate. Cei mici ajung sa creada ca nu conteaza si ca vocea lor nu va fi auzita niciodata. Sentimentele copilului vor fi tinute minte si vor fi pe primul loc cand incerci sa intelegi comportamentul lor si cand te gandesti la raspunsul la actiunile si la comportamentul lor.
Respectul va fi mutual, nu trebuie sa vina doar de la copil, parintele se va gandi mereu ce face si cum se comporta cu micutul in asa fel incat sa dovedeasca respect. Trebuie sa stii sa asculti copilul cand vorbeste, sa intrebi intai inainte de a lua orice decizii si de abia la final sa iti dai seama si care e reactia potrivita din partea ta.
Intelegerea copilului va fi alt element de care vei tine cont cand aplici principiile gentle parenting. Daca un copil e ascultat va veni la tine ori de cate ori apare o situatie de criza in viata voastra. Va fi dispus sa asculte, sa se supuna regulilor parintilor daca e inteles de la inceput-parintii trebuie sa se gandeasca mereu la dezvoltarea emotionala si reactiile tipice varstei inainte sa actioneze.
Regulile clare pentru relatia parinte-copil vor fi impuse de la inceput, vor fi limite, comunicarea, asteptarile, comportamentele vor fi calibrate in functie de mediul familial si de fiecare familie in parte.
In gentle parenting pot fi integrate si tehnici tipice parentingului instinctiv sau parentingului de tip „elefant”. Deciziile sunt luate mereu ca o familie.
Avantajele gentle parenting deriva in mod firesc din caracteristicile si trasaturile acestui tip nou de parenting:
• Mediu familial mai sanatos, mai sigur pentru copil;
• Tensiuni mai putine in familie si mai usor de gestionat;
• Resentimente mai putine ce tind sa apara intre parinti si copii;
• Legaturi mai puternice parinte-copil;
• Copiii se simt in siguranta, au mai mult confort in familie;
• Copiii sunt liberi sa isi exprime sentimente, emotii, nevoi, dorinte;
• Se reduce riscul de anxietate si se promoveaza raspunsul controlat in contexte sociale, mai ales cand copiii sunt mai timizi;
• Performante scolare mai bune datorita parentingului pozitiv;
• Viitorii adulti vor avea incredere in ei si vor fi mult mai capabili sa se descurce in viata;
• Copiii invata ca pot sa fie activi in lume, sa isi stabileasca propriile limite, sa aiba incredere in nevoile lor si sa isi faca auzita vocea;
• Copiii invata sa se impuna clar, dar respectuos;
• Copiii crescuti cu acest tip de parenting au sanse mai mici sa fie tinta bullying-ului in scoala.
Dezavantajele gentle parenting nu trebuie trecute cu vederea:
• Stil de parenting prea ingaduitor si prea apropiat de parentingul atasat, incurajand multe dintre sugestiile tipice parentingului atasat;
• Incurajarea folosirii de raspunsuri predefinite la orice fel de realizari ale copiilor, copilul ajunge sa nu mai poata comunica eficient si natural in relatie cu alti copii, cu alti indivizi din jur;
• Lipsa de disciplina frecventa, de structura;
• E nevoie de multa rabdare, persistenta, perseverenta, practica pentru rezultate bune;
• Familiarizarea cu abordarea impusa de gentle parenting este treptata si dificila mai ales pentru copiii mici.
Implementarea principiilor gentle parenting in familie trebuie sa fie graduala. Incepi cu mici comentarii la comportamentele gresite ale copilului, cu separarea actiunilor de persoana care le face. Modeleaza ce vrei sa vezi zi de zi in comportamentul copilului. Arata compasiune, intelegere, empatie de fiecare data si ramai consistent in reactii, comportamente, actiuni.
Magia se intampla cu adevarat doar cand copilul intelege ca e vazut, auzit, ca e luat in seama.
Daca esti frustrat ca parinte si vrei totusi sa aplici gentle parenting in educatia copiilor trebuie sa te calmezi, sa te opresti si sa comunici cu micutul cu prioritatea zero empatia si conexiunea reala cu el. De abia la final rezolvi si probleme in asa fel incat toata lumea sa fie multumita, adulti si copii. Vocea va fi calma, tonul neutru, copilul trebuie sa aiba timp sa proceseze informatiile si comportamentul tau.
Atunci cand micutul are o criza in comportament si e agitat trebuie sa il calmezi, sa il lasi sa isi exprime frustrarile si nemultumirile, sa arati ca le intelegi si sa gasesti rapid solutia cea mai buna in privinta abordarii.
In situatii periculoase pentru el si pentru parinte e bine sa fie luat copilul din mediul respectiv si sa i se explice cat mai bine consecintele actiunilor sale. O discutie directa e de dorit, calma, fara reprosuri.
Se va discuta mereu despre asteptarile pe care le ai de la copil, toate cuvintele vor fi alese cu mare grija cand se comunica.
Greselile vor fi permise, copilul va face propriile alegeri, independenta e respectata, comportamentele sunt corectate cand e necesar, dar prin discutii si exemple. Discutia despre emotiile traite va fi o constanta in viata de familie, parintele trebuie sa fie prezent mereu in viata celui mic.
La culcare e cel mai bun moment pentru alte discutii si pentru procesarea sentimentelor, trairilor de peste zi. Si parintii vor avea grija la emotii si si le vor evalua periodic pentru a nu genera alte emotii si actiuni nedorite din partea copiilor-e foarte important sa fii si tu, parintele, bland si intelegator cu propria persoana ca sa poti aplica gentle parentingul cat mai eficient cand vine vorba de comportamentele copiilor.