Greva generala anuntata in invatamantul romanesc este un alt prilej in care aflam ce stiam deja: sistemul romanesc de invatamant are nevoie de sprijin, profesorii au nevoie de mai mult. Profesorii si personalul auxiliar din scoli cer lucruri perfect normale pentru vremurile pe care le traim si pentru o viata cat mai buna in afara scolii. Dar de ce se ajunge la greve si cum au evoluat acestea, ce motivatii sunt in spatele lor?
De la majorarea salariului, salarizarea in functie de studii, posturi ocupate, vechime in munca, grad didactic, instituirea regulii indexarii anuale a salariilor personalului platit din fonduri publice cu rata inflatiei, pana la plata orelor suplimentare, acordarea de sporuri, drepturi prevazute in legislatia in vigoare, concediu de odihna suplimentar.
Toate sunt cereri normale daca vrei performanta in sistemul de invatamant romanesc. Se adauga cresterea anuala a investitiilor facute in invatamant, imbunatatirea bazei materiale si a infrastructurii, renuntarea la aplicatia EduSal si inlocuirea ei cu program informatic de sanalizare apartinand Ministerului Educatiei, de gestiunea sa urmand sa se ocupe tot Ministerul.
Desi multi nu sunt de acord cu grevele mai ales in invatamant, unde in aceasta perioada elevii din ciclurile terminale se pregatesc sa sustina examenele, iar restul copiilor trebuie sa finalizeze anul scolar si materia, grava este un drept al salariatului modern, prin care isi apara si promoveaza interesele economice si sociale. Nu se poate renunta la dreptul la greva prin contractul colectiv si individual de munca.
Dar ca sa ai o greva normala sau una generala trebuie sa ai adeziunea unui numar cat mai mare de angajati, greva urmand sa se termine imediat ce aceasta conditie nu mai este intrunita pe masura ce se renunta la greva si salariatii isi reiau munca normala.
De ce se ajunge la greve? Salariile prea mici in raport cu munca depusa, imposibilitatea unei vieti normale si imposibilitatea acoperirii cheltuielilor lunare, conditiile de munca care nu corespund standardelor din domeniu, practici injuste si discriminatorii la locul de munca, reducerea beneficiilor sau negocieri contractuale care esueaza, iata doar cateva exemple de motive care ar putea duce la greve.
Disponibilizarile, lipsa sigurantei la locul de munca, munca prea multa in raport cu norma normala, lipsa de reprezentare, probleme de natura politica, cereri neindeplinite de patronat, schimbari de politica in companie, si pe ele le putem pune pe lista de motive probabile pentru orice greva moderna.
Ce efecte poate avea o greva? Depinde de ce tip de greva vorbim. Daca e una japoneza, de avertisment efectele sunt minime, dar daca e vorba de o greva spontana la locul de munca sau de una generala de durata apar efecte care au si repercusiuni economice. Scade activitatea economica dintr-un sector, scade si productia, se pierd bani, profitul poate fi anulat in luna respectiva cand au loc protestele.
Scad veniturile pentru angajati, angajatori, apar tensiuni si conflicte care tind sa escaladeze usor, relatiile publice ale companiilor au de suferit si ele, imaginea companiei va avea cel mai mult de suferit, se pierde increderea in brand, loialitatea clientilor. Apare si presiunea politica pe guverne, ele sunt asteptate sa intervina cu masuri concrete pentru rezolvarea grevelor, se pot da legi, se modifica legislatia in vigoare in favoarea celor care isi sustin drepturile prin proteste.
Ce castiga angajatii din invatamant cu astfel de greve si proteste in strada, in scoli? In trecut, de multe ori, au avut de castigat din punct de vedere economic, alteori ce au reusit sa obtina a fost doar ceva de moment, problemele de fond raman si sistemul de invatamant romanesc nu are cum sa se reformeze dupa greve si cu o legislatie incoerenta la baza. Cand se discuta despre o greva in invatamant nu se poate discuta despre un castig.
E mai degraba o problema legata de modul in care ar trebui sa functioneze un sistem de invatamant normal si ce important trebuie sa aiba profesorii si personalul auxiliar ca sa ne asteptam si la performante in scolile romanesti mereu. Nu se poate discuta despre castiguri cand ai greva in invatamant. Greva ar trebui perceputa mai degraba ca un semnal de alarma ca nu e bine deloc ce se intampla si ca autoritatile trebuie sa intervina.
Greva e un instrument puternic si de temut in orice domeniu. Cei care au de pierdut, aparent, sunt elevii, daca e vorba de scoala, desi ei ar trebui sa fie cei care castiga pana la urma de pe urma grevelor din invatamant. Daca avem profesori mai bine platiti si multumiti de conditiile de munca avem si elevi care vor face performanta si vor avea rezultate mai bune ca urmare a unei implicari mai mari a celor de la catedra. Dar pierd si profesorii, mai ales ca o greva generala inseamna intreruperea orelor si inchiderea scolilor pe o perioada, pana la incetarea protestelor.
Au fost prea multe greve in ultimii 30 de ani ca sa mai sperie pe cineva astfel de manifestari. Guvernantii s-au obisnuit, exista ceva miscare de moment, dupa care totul se reduce la tacere, probleme importante raman in continuare. E un teatru absurd pe care nu avem cum sa il evitam. Si cei care vor avea in continuare de pierdut vor fi copiii, care se asteapta sa aiba un viitor mai bun prin educatie…
La final, cateva repede din istoria grevelor, pentru a ne da seama ce insemna greva in trecut si ce efecte avea, ce obtineau cei ce protestau.
Primul protest al angajatilor cu titlu de greva a fost prin 1768, cand marinarii, sustinand demonstratiile din Londra, au blocat panzele superioare ale navelor comerciale din port, asa ca navele nu au mai putut sa se deplaseze. Insa prima greva adevarata a fost in timpul dinastiei faraonului Ramses III in Egiptul Antic, pe 14 noiembrie 1152 i.Hr. Atunci artizanii necropolei regale de la Deir el-Medina au renuntat la lucru nemultumiti ca nu au fost platiti. Autoritatile egiptene au fost nevoite sa mareasca veniturile lor, deci au obtinut ce au vrut.
Precursorul grevelor generale moderne ar fi fost secessio plebis din Roma Antica. Ar fi fost vorba de o revolta, greva a plebei, greva generala. De ce a pornit greva generala de atunci? Simplu. Protestatarii au vazut ca prietenii lor, care erau in legiunile statului, ajungeau sa fie inlantuiti si sa fie redusi la sclavie la cererea creditorilor patricieni.
Revolutia Industriala a adus greva ca actiunea ce facea parte din peisajul politic. Pentru prima data in istorie aveam o greva „masiva”, cu multi oameni ai clasei muncitoare din orase. In 1842, in mai multe industrii se tot cereau conditii mai bune de munca si salarii mai bune si nu se primeau, asa ca a pornit o greva generala uriasa. Greva a inceput in minele de carbune din Staffordshire, Anglia, dar s-a raspandit rapid in toata tara si a afectat fabrici, fabricile de bumbac din Lancashire, minele de carbune din Dundee, South Wales, Cornwall. Greva de atunci a avut motive politice, s-a dorit castigarea de concesii. Peste 500.000 de barbati au luat parte la greva, jumatate din forta de munca din industria din vremurile respective.
Pe parcursul secolului al XIX-lea grevele devin o fixatie a relatiilor industriale de-a lungul lumii industrializate, pe masura ce muncitorii, angajatii se organizeaza pentru a obtine salarii mai mari si standarde mai bune de lucru de la angajatori…