Papa Leon al XIV-lea este noul papa de cateva ore. Devine cel mai important om din Biserica si cea mai importanta personalitate in Biserica Catolica si are o misiune grea, sa gaseasca echilibrul si sa gestioneze probleme interne si internationale. Dincolo de ce reprezinta Papa pentru credinciosii catolici, un papa are anumite atributii, dar si interdictii clare pe care trebuie sa le respecte odata ce isi asuma rolul de conducator al Bisericii Catolice.
Pe 8 mai 2025, cardinalul Robert Francis Prevost a devenit primul papa american din istorie. Papa Leon al XIV-lea, asa cum va ramane in istoria Bisericii Catolice, este din Statele Unite, are 69 de ani si a fost ales al 267-lea papa. Prevost a fost misionar in America de Sud, dar a condus si un birou al Vaticanului care numea episcopii catolici, un rol asumat foarte important. El ii urmeaza lui Papa Francisc (Jorge Mario Bergoglio) si incearca, din cate intuim, sa continue ce a inceput predecesorul sau.
Ultimul papa cu numele Leon a fost acum 100 de ani, Papa Leon al XIII-lea, ramas in functie din 1878 in 1903. Primul papa care a purtat numele Leon, Leon Cel Mare, a fost in fruntea Bisericii Catolice din 440 pana in 461. Cea mai scurta perioada de pontificat al unui Leon a fost cea a Papei Leon al XI-lea, mai putin de o luna, din 1 aprilie 1605 in 27 aprilie 1605, cand a survenit decesul sau.
In Biserica Catolica, Papa detine autoritatea suprema din punct de vedere canonic, dar cu limitari impuse de traditie, drept divin si cod juridic. Puterea Suveranului Pontif este suprema, deplina, imediata si universala asupra intregii Biserici Catolice. Are puterea legislativa, executiva, juridica, nu depinde de nimeni in afara de dreptul divin, desigur, si de traditia sacramentala. Sunt si anumite conditii, ex cathedra, in care invataturile papale devin infailibile.
Ce poate face un papa?
- Exercitiul suprem al autoritatii, primatul papal-este sursa vizibila a unitatii Bisericii si are autoritate neingradita asupra tuturor episcopilor si credinciosilor;
- Putere legislativa exercitata-emite, interpreteaza, abroga legi bisericesti, formuleaza schimba, suprima norme in Codul dreptului canonic, fara a depinde de niciun legiuitor inferior;
- Acorda dispense si exceptii-acorda derogari de la legile ecleziastice, dar sa nu contravina legii devine;
- Putere executiva exercitata-numeste si demite, inalta in trepte ierarhice episcopi si cardinali, inlocuieste oameni din structurile Bisericii Catolice. Convoaca concilii ecumenice si sinoduri, prezideaza si initiaza adunari de la baza dezvoltarii doctrinei si disciplinei Bisericii, guverneaza administrativ Vaticanul, gestionand Serviciul de Stat al Bisericii si orice institutie civile si diplomatica aferenta;
- Putere judiciara exercitata-sub autoritatea pontificala Tribunalul Roman Rota judeca chestiuni disciplinare, de litigiu canonic. Supravegheaza validarea sacramentelor in intreaga Biserica, confirma anumite dispense in materie matrimoniala sau sacramentala;
- Infailibilitate ex cathedra-definirea dogmelor protejata de o eroare formala. Deci papa este nesupus greselii cand proclama in mod solemn o invatatura a Bisericii în domeniul credintei sau al moralei. Infailibilitatea e explicata prin lucrarea Sfantului Duh;
- Rol international, diplomatic-mentine relatiile diplomatice, are statut de observator permanent la ONU, se intalneste cu sefi de stat si de guvern, abordeaza probleme globale, mediaza conflicte;
- Suvern al Statului Vatican-este monarh absolut al Vaticanului, are autoritate seculara, are servicii postale proprii, mass-media, forte de securitate, banca;
- Influenta morala si sociala-tine discursuri, actioneaza spre modelarea opiniei publice si spre inspirarea initiativelor sociale si caritabile;
- Canoniza sfinti-are autoritatea finala in procesul de canonizare, declarand oficial canonizarea. Acest proces implica de obicei si verificarea minunilor atribuite.
Ce nu poate face un papa?
- Nu poate contrazice legea divina sau revelatia-respecta dreptul divin si nu proclama o legiferare care sa incalce Scriptura, traditia apostolica, dreptul natural;
- Nu poate modifica dogme, sacramentele-nu schimba adevaruri revelate deja stabilite de Biserica, nu inventeaza si nu desfiiinteaza cele sapte sacramente, nu altereaza natura lor;
- Nu poate incalca codul canonic-nu se abate de la prevederile Codului de drept canonic, cazurile rare sunt in masura in care acesta insasi isi delega expres competenta;
- Nu poate extinde autoritatea peste sfera credintei, moralei-nu are jurisdictie asupra domeniilor civile, politice ale statelor independente, nu va stabili legi civile pentru credinciosi;
- Nu elimina colaborarea colegiala-actioneaza in comuniune cu episcopii, cu Sinodul episcopal, mai ales cand se iau decizii majore;
- Nu poate lua decizii arbitrare si personale in guvernarea Bisericii-este asistat, sfatuit de Curia Romana si de Colegiul Cardinalilor;
- Nu poate garanta unitatea absoluta pe toate temele in cadrul Bisericii-el ghideaza dialogul doar, incurajeaza dialogul, nu impune uniformitate totala in gandire in toate aspectele;
- Nu poate modifica cerintele pentru a deveni preot, episcop in moduri ce contravin traditiei fundamentale-in teorie, orice barbat botezat care indeplineste conditiile ca sa devina episcop poate fi la un moment dat ales si papa. Insa Papa nu modifica in niciun fel de context astfel de cerinte in scopul favorizarii unor anumiti prelati acum sau in viitor;
- Nu poate demisiona fortat si nu poate fi deposedat-un papa poate renunta voluntar (ca Benedict al XVI-lea), dar nimeni nu il poate forta sa demisioneze. Nu avem un mecanism canonic pentru a-l destitui pe un Papa in exercitiu;
- Nu poate forta credinta sau supunerea- nu poate obliga pe cineva sa fie, devina un catolic sau sa accepte invataturile Bisericii prin forta. Credinta trebuie sa fie un act liber, conform doctrinei catolice.
- Nu poate predica o alta credinta decat cea catolica-nu afirma ca alte religii sunt egale cu crestinismul in sens dogmatic sau ca Biserica Catolica nu are un rol unic in mantuire, conform doctrinelor catolice.