Noile subvariante Omicron JN.1 si HV.1 ar putea ajunge sa fie dominante in curand in multe zone ale globului

Nu se mai discuta de mai bine de doi ani de pandemie si de “valuri” de infectari, insa virusul SARS-CoV-2 continua sa circule si sa infecteze oameni peste tot in lume. Mutatiile din ce in ce mai multe si mai periculoase sunt firesti la un astfel de virus, iar odata cu ele apar si multe subvariante nu atat de periculoase precum variantele initiale.

Numarul infectarilor creste rapid, devin dominante in diferite parti ale lumii, dar asta nu ar trebui sa ne ingrijoreze, cel putin nu pe termen scurt. Doua noi subvariante, HV.1 si JN.1 isi vor disputa cat de curand suprematia locala, regionala la nivel de infectari si de transmisibilitate.

In SUA avem deja o alta subvarianta COVID-19 care devine dominanta pe masura ce trec zilele si lunile. E vorba despre HV.1, o subvarianta Omicron, care se transmite foarte usor, aparuta prin vara. Din octombrie 2023, HV.1 a depasit rapid alte variante si subvariante aflate in circulatie deja, inclusiv EG.5, Eris, FL.1.5.1, Fornax sau XBB.1.16, Arcturus. HV.1 este inrudita cu Omicron XBB.1.9.2, este descedenta directa a EG.5.

In iulie 2023, discutam doar despre un procent de 0.5% din totalul cazurilor din SUA in care HV.1 era detectata. Din septembrie si pana in noiembrie aveam deja un procent de peste 12%. Aceste procente din ce in ce mai mari se datoreaza capacitatii de infectare mult mai mare prezenta in cazul HV.1, subvarianta Omicron scapa mai rapid de orice fel de imunitate la COVID-19 prezenta in corpul uman. Vestea buna, ca la mai toate subvariantele Omicron, este ca nu se ajunge la cazuri grave si la spitalizari, majoritatea pacientilor primind tratamente pentru acasa, recuperarea fiind rapida.

Cat despre simptomatologie, HV.1 are acelasi tip de simptome precum subvariantele precedente Omicron. Discutam despre dureri in gat, tuse seaca, congestie, nas infundat, secretii nazale abundente, oboseala cronica, dureri de cap, dureri de muschi, febra, frisoane. Congestia, tusea seaca si durerile in gat, gatul inflamat sunt simptomele care apar cel mai des la pacientii diagnosticati cu subvarianta HV.1. Din cate se observa la pacientii infectati noile subvariante ataca partea superioara a sistemului respirator, apare bronsita cronica, tusea dureaza si rezistenta la tratamente e deja una mare.

Alta veste buna: toate testele COVID-19 vor detecta imediat prezenta HV.1. E vital sa existe testare inainte de diagnosticare pentru a se oferi tratamentul corect si a se evita spitalizarile in cazul COVID-19. Odata detectata infectarea tratamentele clasice pentru COVID-19 functioneaza foarte bine si pacientul isi revine rapid. Dar doar daca se administreaza in fereastra de cinci zile de la infectare.

Vaccinarea va putea fi facuta cu noile tipuri de vaccinuri care targeteaza deocamdata Omicrn XBB.1.5, asta inseamnand ca putem preveni infectarea cu HV.1 usor prin vaccinare pentru ca noua subvarianta seamana cu precedentele.

Pe langa HV.1 a mai aparut o alta varianta, JN.1, detectata in SUA si Marea Britanie deja, precum si in alte tari pe masura ce au trecut zilele. JN.1 e descendenta Pirola sau BA.2.86, dar se diferentiaza prin mutatia la nivelul proteinei spike, una majora in plus fata de BA.2.86-specialistii spun ca ar fi 41 de mutatii in total in aceasta varianta SARS-CoV-2. Din septembrie 2023, de cand a fost raportat primul caz in SUA, JN.1 a inceput sa iasa la testare si in tari precum Marea Britanie, Islanda, Portugalia, Spania, Tarile de Jos, numarul tarilor ajungand in noiembrie la 11.

Momentan sunt foarte putine cazuri raportate in toate tarile, nu e un motiv de ingrijorare. Insa infectarile tind sa creasca de la o luna la alta, virusul scapa mai usor de sistemul imunitar si de anticorpi, de unde si riscul unui noul val epidemic dominat de JN.1 si HV.1.

Simptomele JN.1 seamana cu cele avute deja la infectarile cu Omicron si orice alte subvariante: febra, respiratie ingreunata, tuse seaca, oboseala cronica, lipsa gustului si mirosului, dureri de cap, de muschi, congestie si secretii nazale abundente, greata, varsaturi, diaree. Depistarea infectarii la testare e putin mai complicata la JN.1 pentru ca sunt deja multe mutatii si asemanari cu vechile subvariante care domina la nivel mondial. Dar testele imbunatatite si echipamentele moderne vor depista cu siguranta si JN.1 la pacientul infectat.

Vaccinurile existente vor functiona si in cazul JN.1 fara probleme, cazurile moderate si cele usoare sunt comune la aceasta varianta, deci un tratament pentru acasa si odihna vor rezolva lucrurile in cel mult 10 zile.

Indiferent de ce varianta si subvarianta SARS-COV-2 discutam, prevenirea infectarii este simpla si e stiuta deja: vaccinarea ajuta si e importanta, testarea la aparitia simptomelor e obligatorie, izolarea daca apar teste pozitive, evitarea contactului cu oameni bolnavi, imbunatatirea ventilatiei in mediul de lucru, spalarea mainilor cu apa si sapun mereu, purtarea de masti de protectie si schimbarea lor cat mai frecventa in locuri aglomerate si in interior.

Chiar daca nu mai discutam despre pandemia de COVID-19 oricand putem avea epidemii localizate, nationale, regionale. Caracterul sezonier al infectarilor cu SARS-CoV-2 nu trebuie subestimat. Vom avea, e adevarat, anumite momente din an cand numarul cazurilor va creste pentru o scurta perioada, dar dupa acestea vor fi „platouri” si scaderi rapide pana la un numar foarte mic de infectari.

E important sa fim vigilenti si sa ne protejam cat putem de bine ca sa evitam infectarile si o eventuala spitalizare daca avem si comorbiditati sau nu tratam la timp simptomatologia COVID-19. Doar asa putem sa evitam reinfectarile, care sunt la ordinea zilei, si agravarea unor simptome aparent banale in timp, efectele secundare si Long COVID-ul.