Politica nu e doar pentru politicieni. Cetatenii, alegatorii au si ei un rol important in definirea mediului politic si in modul in care arata peisajul politic dintr-o tara. O data la cinci ani sau la patru ani sunt chemati la urne pentru a vota si a-si spune parerea direct, printr-un vot. Increderea cetatenilor in politicieni nu mai este de multa vreme una atat de buna si asta se vede cu ochiul liber la fiecare alegeri organizate si din raspunsurile date in diferite barometre si sondaje.

Conform unui barometru civic dat publicitatii in 2023, increderea romanilor in politicieni se situa sub 5 puncte din 10. Desi la nivel de cifre pare ca nu e o problema asa de mare, in realitatea increderea in politicieni a ajuns la un nivel ingrijorator de scazut.

Daca ar fi sa numeasca calitatile politicienilor de incredere, romanii ar merge pe onestitate, cinste, competenta, corectitudine, inteligenta, incoruptibilitate. Toate aceste calitati reflecta marile probleme ale clasei politice, probleme care au dus la instabilitatea politica accentuata.

Instabilitatea politica aduce schimbari frecvente de guvern, se genereaza incertitudine si confuzie in randul alegatorilor, increderea in politicieni e erodata, crizele economice, sociale, medicale completeaza tabloul generat de instabilitatea politica, politicienii au demonstrat ca nu sunt capabili sa gestioneze foarte bine tot ce se intampla.

Eroziunea credibilitatii e o problema importanta care influenteaza increderea in politicieni. Avem coruptie, avem lipsa de transparenta, mesaje populiste doar de dragul voturilor. Perceptia asupra democratia e complet alterata, scade increderea in institutii, aproape 70% din romani cred ca tara se indreapta in continuare intr-o directie gresita. Valorile democratice s-au deteriorat simtitor, respectul fata de statul de drept aproape ca nu mai exista, neincrederea in politicieni e rezultatul imediat al acestei deteriorari.

Dezinformarea si populismul ar putea fi alte cauze ale lipsei increderii in politicieni. Apar tot mai multe campanii de dezinformare, teorii ale consipiratiei, multe partide populiste isi continua nestingherite ascensiunea si vin cu mesaje simpliste care nu fac decat sa rezolve frustrari de moment, fara solutii concrete.

Calitatea guvernarii a scazut foarte mult, daca e sa avem o privire de ansamblu, ineficienta legislativa e vizibila, masurile esentiale pentru dezvoltarea societatii si rezolvarea problemelor reale sunt tergiversate la nesfarsit.

Unde se vad cel mai bine efectele lipsei de incredere in politicienii romani? La alegerile prezidentiale, cele mai importante pentru tara, in speta in prezenta la vot. Daca in 1990 aveam prezenta la vot uriasa de 86.19% si un singur tur de scrutin necesar pentru alegerea Presedintelui Romaniei, in 1992 deja aveam doua tururi, cu 76.29% prezenta in primul tur si 73.23% prezenta in al doilea tur de scrutin.

Si au mai trecut patru ani si in 1996 primul tur avea o prezenta la vot de 76.01%, in vreme ce turul doi avea 75.90% prezenta la vot. Peste inca patru ani, in 2000, primul tur aducea la vot 65.31% din cetatenii cu drept de vot, iar la doilea doar 57.50% din cetatenii cu drept de vot.

2004 a fost anul in care la alegerile prezidentiale s-au prezentat doar 58.51% din totalul alegatorilor in primul tur si 55.21% din alegatori in turul al doilea.

La cinci ani de data asta, in 2009, prezenta la vot a mai scazut putin in primul tur, 54.37% din alegatorii cu drept de vot, iar in al doilea tur crestea timid la 58.02% din totalul alegatorilor cu drept de vot.

2014 aducea cifre similare cu 2009, in primul tur procentul celor care s-au prezentat la vot era de 53.18%, iar in turul doi veneau la vot 64.11% din totalul alegatorilor inscrisi pe liste.

Lucrurile s-au complicat in 2019 cand in primul tur a fost o prezenta la vot de 47.66%, iar in al doilea tur de 49.87%, cea mai slaba prezenta la vot de dupa 1989/1990. Aceasta scadere a numarului celor care au venit la vor indica o diminuare a interesului fata de politicieni si alegeri sau poate o satisfactie fata de status quo.

In 2024 avem iarasi alegeri parlamentare si pentru Presedintele Romaniei, iar din estimari valorile prezentei la vot ar putea fi apropiate de cele din 2019 sau chiar mai reduse avand in vedere candidatii si lipsa si mai mare de interes fata de viitoarea campanie electorala si fata de promisiuni…

Ce se poate face pentru a avea din nou incredere in politicieni?

  • Promisiunile sa fie onorate si mai multa transparenta-politicienii trebuie sa fie realisti si onesti in ceea ce promit, sa se asigure ca pot indeplini tot ce promit, sa existe o planificare riguroasa, o comunicare deschisa;
  • Imbunatatirea comunicarii-mesajele sa fie clare, concise, informatii directe oferite alegatorilor, interactiunea sa fie constanta, comunicarea sa fie aceeasi pe tot parcursul mandatului obtinut, nu doar in campanie;
  • Educatie electorala-sa existe campanii de informare despre drepturi electorale, importanta voturilor, sa existe implicare din partea autoritatilor si a politicienilor, sa se promoveze mereu activismul civic pentru participare la tot ce tine de procesul politic;
  • Reforme institutionale adevarate-revizuirea structurilor interne si modului de functionare, promovarea tinerelor talente, persoanelor competente in functii cheie, existenta unor mecanisme de control, supraveghere stricata asupra activitatilor politice pentru a reduce cat mai mult coruptia si abuzurile de putere;
  • Crearea de platforme dedicate, unde cetateanul sa isi exprime parerea, sa reclame lucruri legate de activitatile politice, orgnizarea de evenimente comunitare, intalniri locale, discutii directe cu cetatenii votanti pentru a intari legatura dintre politicieni si comunitate.