O studiem la scoala, la facultate, in particular, ca sa stim cum sa ne gestionam mai bine finantele personale. Ne influenteaza viata si deciziile de zi cu zi si e foarte importanta pentru orice natiune. Economia, despre ea discutam, este stiinta sociala care se ocupa de studiul productiei si al desfacerii, al comertului si al consumului de bunuri si de servicii.
Stim deja cum functioneaza economiile, de cate tipuri pot fi, stim si principiile de baza din spatele ei.
Complexitatea acestui domeniu depaseste cu mult tot ce invatam la scoala sau in facultate. Sunt multe informatii la care nici macar nu ne-am gandit legate de economie si care s-ar putea sa ne surprinda si sa ne schimbe perspectiva pe care o avem asupra sa…
Se vorbeste peste tot de economie. Si e firesc sa fie asa pentru ca economia e importanta. Si pentru invidid, si pentru tara, si pentru intreg globul. Fara economie nu am avea cum sa ne gestionam cat mai eficient finantele, nu am avea cum sa ne descurcam. Economia e pana la urma baza unei vieti normale, asigurand un mediu in care toata lumea are acces la resurse financiare si la bani in functie de nevoile fiecaruia.
Istoria economiei este una complicata, complexa, la fel cum e si domeniul amintit. In timp am asistat la schimbari economice, la o evolutie surprinzatoare uneori. Toate au contribuit la conturarea economiei moderne pe care o stim astazi. Dintre toate informatiile despre economie sau despre istoria economiei pe care le-am putea aminti aici am ales doar cateva mai interesante, care s-ar putea sa va ajute sa intelegeti mai bine cele mai importante aspecte ale sale.
Economia era numita la inceput economie politica. Scoala neoclasica a schimbat numele din economie politica in economie in secolul 20. In acest fel se dorea ca economia sa devina o stiinta pura si sa nu aiba legatura cu politica, care implica pana la urma o abordare subiectiva. Si e totusi o schimbare politica si aceasta… Indiferent ca o numim economie politica sau economie, economia depinde cumva de politica si nu va fi niciodata prea departe de tot ce implica politica. Deciziile politice influenteaza economia, economia influenteaza politica.
Premiul Nobel in Economie nu prea e un premiul „real”. Spre deosebire de toate Premiile Nobel cunoscute, stabilite de catre industrialistul suedez Alfred Nobel la finele secolului 19, Premiul Nobel pentru Economie a fost stabilit de banca centrala suedeza in 1968. Membrii familiei lui Nobel au criticat de multe ori decizia bancii de a da premii unor economisti adepti ai pietei libere…
Marea Britanie si SUA au „inventat” protectionismul. Marea Britanie avea cea mai protejata economie din lumea capitalista in secolul 18-19. Protectia era gandita pentru a promova producatorii britanici si a evita concurenta cu o competitie europeana mai puternica. SUA a mers si mai departe. Pornind de la politica protectionista britanica, primul secretar al Trezoreriei americane, Alexander Hamilton, a dezvoltat o teorie noua: guvernul unei economii „inapoiate” ar trebui sa protejeze industrialistii pana cand reusesc sa ajunga la un nivel care le va permite sa intre in competitie cu alti producatori din toata lumea. Hamilton a murit insa in 1804, insa SUA a adoptat protectionismul in anii 1820 si economia sa va ramane cea mai protejata din lume cel putin un secol.
Comertul liber s-a „raspandit” prin mijloace nu atat de „libere”. In secolul 19 comertul liber era deja din ce in ce mai popular peste tot. Colonizarea a fost principalul instrument prin care comertul si-a castigat atributul „liber”. Tarile colonizate au fost obligate sa isi „deschida” comertul, chiar si tari necolonizate au ajuns sa adopte ideile comertului liber. Multe tari au pierdut autonomia tarifelor prin tratate semnate de-a lungul anilor. Tratatul Nanking este cel mai cunoscut, China a fost fortata sa semneze asa ceva in 1842, dupa infrangerea din Razboiul Opiului. Insa si Imperiul Otoman, Persia si Siam, Japonia au ajuns sa semneze astfel de tratate in timp.
Finlanda a ajuns sa se dezvolte mai rapid decat SUA. Multe societati in care inegalitatile sunt pronuntate reusesc sa se dezvolte foarte rapid in comparatie cu alte societati in care egalitate chiar si in plan economic este una vizibila. Finlanda e cel mai bun exemplu de tara care a reusit sa depaseasca multe alte tari doar printr-o politica economica foarte bine gandita si o economie care nu poate fi atat de usor destabilizata. A trecut prin multe, dar economia finlandeza a supravietuit si e mult mai stabila decat cea din tari cu pretentii.
Cei mai multi oameni saraci nu traiesc in tarile sarace. Mai mult de 1.4 miliarde de oameni din intreaga lume traiesc la ora actuala cu mai putin de un dolar si 25 de centi pe zi. Paradoxal, cei mai multi oameni foarte saraci nu vin din tarile considerate sarace. Peste 70% dintre oamenii care se afla in saracie absoluta traiesc in tari in care economia merge relativ bine si veniturile sunt medii. China si India sunt doar doua exemple de tari unde avem milioane de oameni saraci si foarte saraci, asta desi economiile lor sunt destul de puternice in prezent.