RATB

Inventii care au aparut dintr-o eroare banala

Inventii celebre au aparut dintr-o banala greseala si au ajutat intreaga lume

Cele mai multe inventii apar dupa ce o idee geniala este pusa in practica. O sclipire de moment, cateva saptamani, luni sau ani de lucru si ai o inventie care reuseste sa revolutioneze un domeniu. Inventiile cunoscute, pe care le-am vazut de-a lungul timpului, au aparut dupa lungi perioade de incercare si esec.

Sunt totusi si unele care nu au trecut prin atat de multe faze si care au aparut…din greseala. O banala eroare, o greseala de care inventatorul si-a dat seama pe loc sau ceva mai tarziu a dus la o inventie pe care s-ar putea sa o folosim si astazi.

Se stie deja ca in lumea stiintei si a cercetarii erori pot sa apara la tot pasul. Pana sa ajungi sa descoperi ceva, sa demonstrezi ceva treci printr-o multime de faze in care incerci si de multe ori esuezi. Asta e mersul firesc al cercetarii, asa functioneaza lucrurile. Nu e nicio problema sa gresesti, din greseli invatam. Marile inventii ale lumii au aparut tocmai pentru ca oamenii din spatele lor au avut curajul sa incerce iar si iar pana cand au reusit ce si-au propus.

In istoria inventiilor moderne au fost si momente in care inventiile nu au aparut neaparat in urma unui lung sir de incercari si esecuri. Noroc sau simpla intamplare, inspiratie de moment sau incercare de a fructifica orice fel de oportunitate.

Nu stim exact ce s-a intamplat atunci, dar am avut inventii aparute din greseala. Daca nu era greseala, eroare respectiva si nu era observata si documentata astazi s-ar putea sa nu fi ajuns la nivelul la care suntem astazi in domeniile cheie. Iata doar cateva dintre cele mai cunoscute inventii aparute dupa ce inventatorul a facut o anumita greseala.

Penicilina. E poate cea mai celebra inventie care a aparut dintr-o greseala. Daca mama lui Alexander Fleming era prin preajma astazi am fi fost mult mai bolnavi. Grabit sa plece in vacanta, Fleming a lasat o gramada de vase murdare in laboratorul sau. Intors din vacanta, in septembrie 1928, Fleming a vrut sa vada in ce masura poate recupera din vasele deja prea murdare. Aproape toate erau contaminate, spre uimirea sa, cu un soi de bacterie, asa cum era firesc in orice laborator de spital.

Vasele au ajuns intr-o cuva cu Lysol. Cand a privit cu atentie un vas care avea stafilococ pe el ceva neobisnuit se intamplase. Vasul era plin de colonii de bacterii, insa o zona era acoperita cu mucegai care tot crestea. In zona mucegaiului nu existau bacterii pe o zona bine delimitata. Fleming si-a dat seama ca mucegaiul respectiv putea fi folosit pentru a omori o multime de bacterii periculoase. Asa a aparut celebra penicilina, cel mai folosit tip de antibiotic din ziua de astazi.

Notite adezive tip „Post-it”. Cei mai multi dintre noi arunca cotorul de la notitele adezive cand nu mai au ce foi sa dezlipeasca. Cam asa a facut si Spencer Silver in vremea in care incerca sa dezvolte un adeziv foarte puternic pentru laboratoarele 3M, in 1968.

Nu i-a iesit un adeziv care sa lipeasca foarte bine, ci unul care se lipea de obiecte, dar era usor de dezlipit. Trei ani a tot incercat sa isi vanda inventia celor de la 3M, dar nimanui nu-i pasa, se astepta de la el adezivul puternic. Un coleg, Art Fry, a mers la un seminar al lui Silver in 1974 si a descoperit o noua utilizare a adezivului slab. Paginile care aveau o dunga de lipici nu mai cadeau de pe un suport.

Semnele de carte sau orice fel de hartii usoare puteau fi tinute pe o suprafata mai usor cu acest adeziv. Asa au aparut notitele adezive. Cand si-a dat seama de potential 3M a acceptat sa distribuie la nivel national din 1980. Si astazi inventia sa este la fel de populara si e folosita peste tot unde e nevoie de notite lipite pe ceva, remindere etc.

Culoarea mov. Doamnele stiu foarte bine ca movul e o culoare deosebita, pe care o poti purta cand vrei sa fii eleganta si la moda, cand vrei sa impresionezi neaparat. Insa movul nu a fost mereu o culoare pe care o puteai gasi peste tot. In 1856 William Perkin avea 18 ani si tot inventa lucruri, printre care si colorantul sintetic. Insa acest colorant nu prea era asa de bun. In paralel el lucra la producerea unei versiuni artificiale pentru un medicament impotriva malariei. Insa i-a iesit o substanta care semana mai degraba cu noroiul, era uleioasa si inchisa la culoare.

Colorantul obtinut din greseala avea nuante puternice, era mai stralucitor si nu se lua usor la spalari. Pana atunci toti colorantii erau din insecte, moluste, plante. Rozul light obtinut prima data si matasea transformata intr-un material care arata foarte bine au dus la succesul colorantului artificial. Culoarea mov a aparut in acest fel si de atunci toata lumea o cauta si o apreciaza cand o vede la anumite articole vestimentare.

Stimulatorul cardiac. Wilson Greatbatch lucra la un aparat care era in stare sa inregistreze ritmul inimii. Asa ca a cautat intr-o cutie cu fel de fel de materiale si a scos un rezistor care avea marimea gresita, dar l-a pus intr-un circuit. Odata instalat Greatbatch a recunoscut imediat sunetul de la ritmul cardiac.

Acest zgomot i-a amintit imediat de discutiile avute cu alti oameni de stiinta despre stimularea electrica ce ar fi putut reface bataile normale ale inimii. Inainte de aparitia acestei inventii stimulatoarele cardiace erau de marimea unui televizor. Dispozitivul sau se putea implanta si asigura un ritm cardiac corect pentru toti pacientii cu probleme. In prezent, in fiecare an se implanteaza peste jumatate de milion de stimulatoare cardiace.

Exit mobile version