Din momentul in care ai devenit parinte nu ai acces la instructiuni de crestere a micutului, la vreun manual de utilizare. Te descurci cum poti, cum stii, asculti de parinti si de cei care au mai avut copiii inaintea ta. Sa fii parinte e greu mai ales in ziua de astazi. Din fericire ai multe resurse de unde te poti inspira ca sa iti cresti copilul cat mai bine si mai corect.
Parentingul devine si mai dificil la inceput, cand esti la primul copil si nu stii la ce sa te astepti. Documentarea s-ar putea sa te incurce mai mult, mai ales ca sunt foarte multe mituri legate de parenting pe care e posibil sa le crezi si sa nu incerci sa vezi daca sunt adevarate sau false.
Miturile legate de parenting iti pot anula creativitatea si dorinta de a gasi modalitati noi de a educa si de a creste copilul. Sa stii sa faci diferenta intre mit si realitate va deveni o arma importanta pe parcursul cresterii copilului.
Ca in toate domeniile unde exista necunoscute, si in parenting ne confruntam cu o multime de mituri. Ele au aparut fie din interpretari gresite ale unor informatii, fie pentru ca anumite voci le-au tot vehiculat, fara a le verifica atat de mult si a le compara cu realitatea.
Miturile legate de parenting sunt destul de periculoase mai ales pentru parintii aflati la primul copil. De regula aceste informatii sunt luate asa cum sunt si sunt transmise mai departe, fara a te gandi macar o secunda daca sunt reale sau nu. Odata ce tii cont de un mit in cresterea copilului nu vei face decat sa iti complici si mai tare existenta.
Diferenta dintre mit si realitate in cazul parentingului e destul de dificil de observat. Doar cei cu experienta si specialistii iti pot spune cat e mit si cat e realitate in niste informatii pe care le-ai gasit intr-o carte sau le-ai auzit de la altii.
In general miturile legate de parenting „suna” prea bine ca sa le mai verifici si, in graba de a avea cele mai bune sfaturi, tinzi sa le crezi si sa le pui in practica imediat. Pentru a intelege mai bine ce e cu aceste mituri le vei descoperi in randurile ce urmeaza pe cele mai populare dintre ele.
Copilul poate invata mai bine inainte de implinirea varstei de cinci ani. Da, e adevarat ca un copil mai mic poate invata foarte usor aproape orice, insa daca a trecut de patru sau cinci ani si nu a invatat o limba straina sau altceva nu inseamna ca nu va mai putea sa o faca si mai tarziu.
Parintii trebuie sa nu puna presiune pe micuti pentru a invata x sau y lucru pana la varsta de n ani. Fiecare copil e diferit si are stilul sau de invatare. Totul este sa il sustinem si sa incercam sa il ajutam oricand are nevoie in asa fel incat procesul de invatare sa fie cat mai simplu.
Orice comportament gresit aduce si pedepse dure. La varste mici e firesc sa vedem multe greseli la un copil. Nu trebuie insa sa reactionam imediat, sa impunem restrictii si sa pedepsim ori de cate ori avem ocazia. Daca nu au fost stabilite niste reguli clare inainte nu ai de ce sa impui si pedepse.
Mai intai explici copilului si incerci sa il faci sa inteleaga, dupa care vezi ce poti face sa eviti ori de cate ori poti pedepsele. Incepe cu o discutie cu micutul si cu explicatii pertinente si de abia apoi, dupa ce ai terminat cu explicatiile te gandesti ce mai ai de facut, dar fara pedepse dure.
Copiii care se cresc usor devin tineri si adulti problema. Mai toti parintii se tem ca micutii care dorm fara sa deranjeze pe nimeni, sunt cuminti, se joaca frumos, nu fac galagie vor deveni copii-problema. Mitul nu e adevarat. Depinde mult de personalitatea copilului, multi copiii sunt cuminti si cand mai cresc pentru ca… asa sunt ei.
Nu ai de ce sa fii terorizat de cumintenia copilului, e firesc sa fie asa daca si parintii sunt mai calmi. Vei vedea ce schimbari apar pe parcurs, dar la inceput e bine sa te concentrezi pe parenting si pe educarea copilului.
Daca iti iubesti copiii parentingul e usor. Cand iti iubesti copiii parca ii cresti altfel, cu mai mare drag. Insa dragostea de copiii nu inseamna si parenting mai usor. Parentingul nu e un lucru asa de usor si e firesc sa fie asa. Parintii incearca sa invete comportamentul copilului, sa se adapteze cat mai bine.
Oricat de multa dragoste i-ai arata copilului, parentingul poate fi foarte dificil. Ce poate face dragostea este sa te ajute pe tine, parintele, sa treci mai usor peste anumite etape din viata micutilor si sa ii intelegi ceva mai bine.
Te poti baza oricand pe instinctele tale cand vine vorba de copii. Iti cunosti copilul mai bine decat o face un medic sau decat oricine, insa asta nu inseamna ca te poti baza pe instinct oricand. In loc sa te bazezi pe ce crezi mai bine mergi la specialisti cand copilul e bolnav sau cand isi schimba comportamentul. Doar asa poti fi sigur ca nu gresesti si nu iti pui copilul in pericol doar pentru ca „le stii pe toate” si e copilul tau, il cunosti prea bine.