Mononucleoza este o afectiune infectioasa cauzata de virusul Epstein-Barr. Se transmite foarte usor prin sarut, dar si prin impartirea de bauturi sau folosirea de argintarie. Nu este atat de contagioasa ca alte boli infectioase, de exemplu gripa, nu este atat de periculoasa, dar pot sa apara si complicatii.
Odata infectat, pacientul cu mononucleoza infectioasa nu mai poate sa isi desfasoare in mod normal activitatile si simptomatologia se va agrava daca nu se administreaza un tratament corect. Tratamente pentru afectiunea atat de periculoasa nu exista, asa ca ne vom baza pe alte tratamente pentru simptome specifice si pe o preventie cat mai buna.
In copilarie suntem expusi la virusul care provoaca mononucleoza infectioasa fara sa o stim. Ciudat este ca te poti infecta fara sa stii si poti sa ai virusul in corp toata viata fara a avea niciun fel de manifestari clinice. Virusul Epstein-Barr se regaseste in familia virusurilor tip herpes, pana la 40 de ani peste 80% din populatia dintr-o anumita zona unde au fost raportate cazuri de mononucleoza infectioasa va avea virusul in corp.
Virusul se raspandeste prin fluide corporale, saliva de obicei, si de aceea se transmite mai usor prin sarut. Il mai poti lua daca imparti mancarea sau bautura cu altii, daca folosesti obiecte din argint, acoperite cu argint, dar il poti lua si daca stranuta sau tuseste cineva langa tine. Daca cineva infectat a folosit o lingura virusul e inca activ cat aceasta nu e spalata si e umeda. Raspandirea virusului se realizeaza prin sange si prin lichidul seminal. De la transfuzii sau transplanturi poti sa te trezesti cu mononucleoza infectioasa, dar si in urma actelor sexuale neprotejate cu persoane deja infectate, dar fara simptome.
Cei care pot sa se infecteze mai usor cu virusul care determina aparitia mononucleozei infectioase sunt tinerii cu varste intre 15-30 de ani, elevii, medicii, asistentele, ingrijitorii, pacientii care iau medicamente ce afecteaza sistemul imunitar. Toti cei care vin in contact permanent cu multi indivizi pot sa faca mononucleoza infectioasa.
La 4-7 saptamani de al infectare apar si primele simptome ale mononucleozei infectioase. Acestea sunt: febra, oboseala cronica, noduli limfatici inflamati, dureri musculare, pierderea apetitului, dureri de cap, pete rosii pe piele, in gura, transpiratie puternica nocturna. Unii au toate aceste simptome, altii au doar o parte, in vreme ce un procent redus nu au deloc niciun simptom din cele enumerate. Dupa 2-4 saptamani boala cedeaza, ramane doar oboseala inexplicabila. Sunt si cazuri rare cand ai nevoie de sase luni de recuperare.
Diagnosticarea acestei afectiuni este destul de simpla, se vor verifica amigdalele, nodulii limfatici, ficatul, splina, se vor face teste de sange complete, testare anticorpi. Complicatiile se vor vedea imediat: amigdale umflate, splina marita, probleme la ficat, hepatita, probleme cu sangele, prea putine celule rosii, probleme la inima, probleme la sistemul nervos, inflamatii la nivelul creierului.
Mai pot sa apara si alte complicatii mai putin comune pentru mononucleoza infectioasa: anemie puternica, trombocitopenie, numar scazut de trombocite si probleme legate de coagulare, miocardite care pot duce la probleme pe viata cu inima.
Tratamentele pentru mononucleoza infectioasa este greu de tratat. Nu avem antibiotice sau antivirale care sa poata opri sau preveni infectarile cu virusul raspunzator de aceasta afectiune. Dar putem sa ne odihnim mai mult, sa consumam multe fluide, sa luam medicamente pentru durere si febra. Medicamentele cu corticosteroide ar putea ajuta daca avem inflatii la nivelul gatului.
Preventia este aproape imposibila pentru ca nu exista vaccin, virusul ramane in saliva luni bune dupa infectare, asa ca poti sa infectezi si pe altii daca nu mergi la medic la orice simptom neobisnuit. Ca sa nu te infectezi spala mainile cat de des posibil si nu imparti niciun fel de mancare, bautura, lucru, periute de dinti cu altii.
Virusul care provoaca mononucleoza infectioasa poate sa se reactiveze si simptomele pot sa reapara la ani sau luni dupa ce ne-am vindecat. La reintoarce, virusul e localizat in saliva, nu vei avea niciun simptom neobisnuit care sa ii anunte prezenta, asta daca ai sistem imunitar bun. In cazurile grave de reaparitie te poti confrunta cu CAEBV sau afectiunea in care virusul infecteaza rapid si produce o simptomatologice cronica dintr-odata, care dureaza mai mult de sase luni.
Diagnosticarea corecta si vizitele cat mai dese la medicul de familie sunt de mare ajutor in tratarea si depistarea simptomatologiei acestei afectiuni complicate. Este foarte usor sa depistezi la timp boala daca te programezi cu regularitate la vizite medicale de rutina.