Ca sa iti dai demisia trebuie sa ai motive serioase… sau nu?

Vine un moment in viata oricarui angajat cand simte ca nu mai poate face fata presiunii postului pe care il ocupa sau cand nu mai poate suporta pretentiile sefului autoritar. Solutia cea mai simpla este si cea mai buna, de cele mai multe ori: demisia. Ca sa nu ajungi sa fii dat afara doar pentru ca asteapta altcineva la rand e mai bine sa iti depui demisia cat inca esti „pe val”.

Depunerea demisiei poate fi foarte simpla sau foarte complicata, depinde foarte mult de atasamentul fata de locul de munca si de echipa alaturi de care ai reusit sa stai luni sau ani. In demisia respectiva trebuie sa motivezi de ce pleci din companie, nu poti sa iti dai demisia pur si plus lasand o foaie goala cu un mesaj sec: „Plec. La revedere”.

Angajatii devin insa foarte creativi cand vine vorba de motivele invocate pentru demisia ce urmeaza a fi inaintata sefilor.

Motivele pentru care vrei sa parasesti locul de munca pot fi multe. Unele sunt obiective si tin de anumite nemultumiri punctuale reale, de imposibilitatea indeplinirii unor sarcini date. Altele sunt subiective si tin de raportarea ta la echipa, la modul in care decurg relatiile colegiale.

In demisie e bine sa existe intotdeauna motive obiective si pe cat se poate mai putine motive subiective. Demisia nu este un lucru usor de acceptat nici pentru angajat, nici pentru angajator. Angajatorul s-ar putea sa piarda un om foarte bun din firma, angajatul este pe punctul de a pierde un loc de munca pe care ar putea sa il regrete mai tarziu.

Niciodata demisia nu trebuie sa fie depusa cand suntem nervosi, cand ne nemultumeste o situatie, cand vrem sa dovedim ceva sefilor sau colegilor. Demisia se depune doar atunci cand crezi ca nu se mai poate face nimic si nu mai poti sta deloc la actualul loc de munca, nu te mai duci de placere acolo.

Revenind la motivele de demisie, daca nu vrei sa dai motivul real, dar esti obligat sa scrii ceva la motivul pentru care parasesti compania te poti inspira din urmatoarele idei care au fost gasite de-a lungul timpului in demisiile inaintate conducerii diverselor firme.

Nu ma pot trezi asa de devreme. Multe firme isi incep programul la 7 dimineata sau chiar mai devreme, asa ca toti angajatii trebuie sa fie in birouri foarte devreme. Sa te scoli de la 6 dimineata sau de la 5 dimineata zilnic poate fi un calvar.

Unii chiar nu se pot trezi sau renunta sa se mai trezeasca atat de devreme. Si cand nu mai poti sa suporti asa ceva iti depui demisia si cauti un loc de munca care sa iti permita sa vii la job pe la un 11, poate dupa pranz ca sa poti dormi dimineata cat vrei tu de mult.

Urasc jobul meu. Se intampla ca un angajat sa fie mult mai calificat pentru locul de munca ales la inceput, sa nu mai aiba deloc satisfactii la job si sa vrea sa plece de acolo cat mai repede. Si ce motiv mai bun de demisie decat un raspuns sincer si o motivatie cat se poate de clara: nu imi place ce fac, uras locul de munca. Foarte multe demisii au acest motiv inserat strategic in asa fel incat angajatorul sa stie ca nu va mai avea in echipa un om bun si va pierde destul de mult odata cu plecarea sa.

Demisia in acest caz este singura solutie, mai ales daca nu mai poti face mai nimic pentru ca nu iti place deloc nimic la locul de munca actual.

Seful meu nu stie sa se comporte. Da, e un motiv pe care sefii l-au descoperit in demisiile inaintate, si asta destul de des. Angajatii moderni cred ca stiu mai multe decat seful si nu mai sunt dispusi sa asculte, sa faca ce zice seful din moment ce ei stiu foarte multe lucruri.

Atunci apare invariabil un sentiment de respingere, de invidie sau de ura in raport cu seful si demisia vine „natural”. Sunt si sefi care se comporta urat cu angajatii, dar ei sunt cazuri rare, de regula problema e la angajat.

E bine sa fii atat de sincer in demisie, insa trebuie sa te gandesti ca nu te vei mai intoarce niciodata acolo, chiar daca vei dori, cat timp e acelasi sef. Daca pleaca seful care nu iti placea se schimba lucrurile.

Mirosul din companie, din birouri e insuportabil. Sunt unii angajati care nu suporta mirosurile ceva mai… ciudate. Intr-o firma e normal sa ai anumite mirosuri de vreme ce sunt asa de multi angajati si… fiecare individ are mirosul sau sau parfumul sau.

Imposibilitatea desfasurarii activitatii cand apare problema mirosului e o chestiune importanta si e motiv foarte bun pentru demisie. E si un paravan bun daca vrei sa fii ceva mai diplomat si sa nu spui motivul real. S-a ajuns pana intr-acolo incat angajatii sa plece de la un job la altul doar pentru ca voiau un anumit tip de atmosfera si anumite mirosuri sau chiar locuri de munca… fara miros atat de „urat”.

Trebuie sa ma duc in vacante, in concedii. Generatia actuala de angajati este dispusa sa renunte la un job bun pentru a avea timp de… vacante. Motivul vacantelor si timpului pentru sine este din ce in ce mai des invocat in demisiile depuse in diverse companii. Angajatii vad in aceste vacante un fel de scapare din cotidian si pana la urma aleg sa plece de la job, chiar daca nu isi mai gasesc unul prea repede, doar de dragul vacantelor prelungite.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?