Pandemia ne-a invatat sa ne documentam despre COVID-19, despre SARS-CoV-2. Asa am ajuns sa dam de o multime de termeni medicali, pe care a trebuit sa ii folosim si corect in discutiile noastre sau in scris. Mutatie, varianta, tulpina au fost termeni care s-au tot repetat si pe care i-am tot auzit peste tot. Nu sunt sinonime si nu pot fi folositi oricum. Contextul ne ajuta sa ii utilizam corect insa, dar si putina documentare si gandire logica.
Inainte de orice determinare a diferentelor dintre varianta, mutatie si tulpina trebuie sa intelegem cum functioneaza genetica. Oamenii au un genom comun, care difera de la o persoana la alta. Diferentele sunt vizibile daca ne uitam la inaltime, culoarea ochilor sau alte trasaturi, fenotipul.
In mod similar SARS-CoV-2 are si el un genom comun care arata diferit de la un specimen la altul. De fiecare data cand apar copii ale coronavirusului o litera sau mai multe din genon apar scrise incorect. Coronavirusurile sunt insa foarte bune la corectarea rapida a acestor erori, dar unele reusesc sa treaca de „vigilenta” lor. Asa apar mutatii genetice si e ceva perfect normal.
Daca o mutatie impiedica virusul sa realizeze copii, cand nu mai poate, de exemplu, sa intre intr-o celula asa de usor, virusul va muri si mutatia respectiva ramane a sa, nu mai apare si alte virusuri. In scenariul in care mutatia ofera virusului un avantaj competitiv, raspandirea sa va fi mai rapida decat a altor „rivali”. In unele situatii avem un virus care se intampla sa aiba mutatia perfecta pentru a genera o pandemie. Genetica se refera la aceasta intamplare cu termenul „efect fondator”.
Cand o mutatie schimba genomul unui virus avem o varianta noua. Dupa acest punct lucrurile se complica. Nu prea avem definitii clare ale unor subclase individuale, nu sunt criterii generale de incadrare, aplicabile la anumite subclase.
Materialul genetic al SARS-CoV-2 se numeste acid ribonucleic. Ca sa se replice SARS-CoV-2 trebuie sa patrunda cumva in celule si sa foloseasca celula pentru duplicare. Duplicarea ARN-ului viral duce si la erori destul de multe. Rezulta virusuri similare, dar nu sunt copii exacte ale virusului original. Aceste erori ale ARN-ului viral poarta numele de mutatii. Virusurile care au aceste mutatii se numesc variante. Variantele difera, pot avea o mutatie sau mai multe mutatii.
Dar nu toate mutatiile au acelasi efect. Mutatiile nu genereaza de multe ori schimbari majore, doar mai multe mutatii succesive pot schimba structura ARN-ului viral, insa si atunci foarte greu.
Vorbim despre tulpina cand ne referim la o varianta doar cand avem proprietati fizice distincte. Tulpina e o varianta care e construita diferit, se comporta diferit in comparatie cu virusul original. Comportamentele pot fi evidente sau subtile. De pilda, avem o varianta care se „leaga” de o alta celula receptor sau ajunge sa se „lege” mai puternic de un receptor sau poate se reproduce mai repede, se transmite mai eficient.
Pe scurt, toate tulpinile sunt variante, dar nu toate variantele sunt tulpini. Virusurile cu mutatii devin variante asadar, variantele pot fi tulpini. Ca sa intelegem mai bine aceasta problema de logica ne vom referi la realitatea pe care o cunoastem deja. Sunt cateva variante deja in circulatie la care ne putem referi si cu termenul tulpini. B.1.1.7 sau varianta britanica, B.1.351 sau varianta sud-africana si P.1. varianta braziliana. Fiecare varianta are mai multe mutatii.
Sau si mai simplu: o varianta virala care devine dominanta la nivelul unei populatii „castiga” dreptul de a fi numita tulpina.
Pentru a se evita confuzia dintre variante si tulpini se foloseste adesea termenul varianta. Dar daca avem comportamente diferite total fata de original atunci mai bine le spunem tulpini. Oamenii de stiinta, medicii, cercetatorii stiu foarte bine cand sa foloseasca acesti termeni, pentru omul de rand e mai greu de facut o distinctie clara mereu.
Si ceva foarte important: nu folosim tulpina cand vorbim despre virusul care cauzeaza COVID-19. Este doar o tulpina de SARS-CoV-2, deci nu e cazul sa aducem in discutie termenul de tulpina mereu. Sunt, intr-adevar, si virusuri care difera biologic si comportamental fata de original, insa astazi nu avem linii clare de delimitare a virusului SARS-CoV-2 in tulpini atat de bine definite. Deci mai degraba introducem in discutie termenul variante SARS-CoV-2 si asa nu gresim deloc.
De multe ori mutatie si varianta sunt folosite alternativ. E bine de retinut pana la urma ca mutatia e o singura schimbare in materialul genetic al virusului, iar varianta e o intreaga secventa a virusului (genomul), care are una sau mai multe mutatii.
Si daca tot am discutat despre variante e bine sa diferentiem intre variante de interes, variante de „ingrijorare” si variante cu niste consecinte periculoase. O varianta devine varianta de interes atunci cand mutatiile sale au impact asupra celulelor umane. Se transmite destul de repede, face fata la tratamente, determina boli severe, neutralizeaza usor anticorpii. Plus ca are niste modificari la nivelul receptorilor sai.
Varianta de „ingrijorare” are transmisibilitate mare, determina severitate mare cand genereaza boala, detectarea e mai dificila, tratamentele au eficienta scazuta. Varianta ale carei consecinte sunt periculoase este cea despre care se cunosc date si se stie ca masurile de preventie si contramasurile medicale au reduc eficienta sa fata de alte variante aflate in circulatie in trecut.