Cinci ai de la lockdown si sase ani aproape de la primul caz de infectare cu temutul virus SARS-CoV-2. Pandemia a luat sfarsit de cel putin doi ani si jumatate, oficial, cazuri de COVID-19 mai apar sporadic si acum, nu am scapat de virus de tot. Insa recent doua noi virusuri au inceput sa puna probleme in China si Japonia, cu numeroase cazuri de infectare deja confirmate de autoritatile locale. Si cele doua virusuri sunt candidatii perfecti pentru urmatoarea pandemie, din pacate…
Daca SARS-CoV-2 si COVID-19 pornite din China nu au fost de ajuns, pe final de februarie 2025, la acelasi Wuhan Institute of Virology, China, de unde a pornit totul in 2019 s-a detectat o noua tulpina periculoasa la lilieci. Numele sau: HKU5-CoV-2, un virus foarte similar cu SARS-CoV-2. Noul virus seamana mai mult cu MERS, cel mai mortal tip de coronavirus care reuseste sa omoare peste o treime din totalul celor infectati.
Problema mare este ca HKU5-CoV-2 reuseste sa intre in celulele umane la fel cum a facut-o si SARS-CoV-2, transmiterea sa putand fi directa sau prin gazde intermediare. Si daca nu stiti ce e cu MERS, acest MERS este o boala respiratorie cu o contagiozitate foarte mare ce se raspandeste usor de la animale la oameni si de la oameni la oameni. Odata infectat, pacientul va avea febra, tuse, probleme de respiratie, diaree, greata si varsaturi frecvente, ajungandu-se la deces in formele severe. Nu exista niciun vaccin impotriva MERS pana acum…
Revenind la HKU5-CoV-2, acesta face parte din familia de patogenin merbecovirus, detectat prima data la nurci si pangolini, un fel de intermediari pentru Covid, care ajuta la transmiterea virusului de la lilieci la oameni. Noul virus foloseste celulele umane cu eficienta poate mai mare decat SARS-CoV-2, de unde si transmiterea mult mai rapida in eventualitatea infectarii omului.
Clasa de virusuri HKU5-CoV a fost detectata pentru prima data la lilieci in 2006, insa HKU5-CoV-2 are potential de infectare pentru alte specii, printre care se numara si oamenii. Nu se stie clar la ora actuala ce sanse sunt sa avem virusul si la om, dar oamenii de stiinta sunt cu ochii pe virus si fac diverse studii deja. Liliecii au cele mai multe coronavirusuri, deci de la ei poate porni iarasi, oricand, o noua pandemie.
Cum va ajunge HKU5-CoV-2 sa infecteze oamenii? Simplu. Se „leaga” de receptorii ACE2, la fel cum a facut si SARS-COV-2, vestea buna fiind aici ca afinitatea fata de acesti receptori e ceva mai redusa fata de virusul din spatele COVID-19. Infectia poate sa porneasca de la plamani sau din intestine si sa se raspandeasca in tot corpul.
Simptomatologia, desi nu e cunoscuta pentru ca nu avem infectare la oameni, ar putea semana cu tot ce am vazut la SARS-CoV-2: febra, tuse, pneumonie, inflamatii ale organelor interne, tesuturilor, respiratie aproape imposibila, dureri de gat, oboseala cronica, dureri in tot corpul.
Raspandirea in randul oamenilor va fi la fel de simpla ca la SARS-CoV-2. Intri in contact cu lilieci infectati, cu urina, saliva, fecale de la lilieci si te infectezi sau intri in contact cu alt mamifer care e deja infectat.
Cum o veste proasta nu vine niciodata singura, pe final de 2024, in Japonia, Ministerul Sanatatii de acolo a observat un numar mare de infectii cu parvovirus B19, in special in Tokyo. Parvovirus B19 este virusul din spatele unei boli respiratorii care se raspandeste prin tuse si stranut, suprafete si obiecte contaminate, transfuzii, la simptomatologie seamana cu gripa, deci aduce febra, dureri de cap, de gat, tuse puternica, eruptie cutanata pe obraji la copii si dureri de articulatii la adulti.
Parvovirus B19 (B19) a fost descoperit prima data in 1974 si e singurul membru din familia Parvoviridae care e patogenic in organismul uman. S-a indentificat rapid si receptorul celular, P antigen, dar si reactia sistemului imunitar uman si controlul sau.
Rata de cazuri per unitate de spitalizare a fost de 0.89 cazuri din 25 noiembrie 2024 pana in 1 decembrie 2024. Cele mai multe cazuri au fost in Saitama, 569 cazuri si Tokyo, 796 cazuri, urmate de Kanagawa, cu 499 cazuri.
Si in SUA au fost multe cazuri de infectare cu parvovirus B19 pe timpul verii, Europa raportand si ea cresteri semnificative in primul trimestru.
Cum s-a intamplat si la inceputul pandemiei COVID-19, parvovirusul B19 nu are un tratament specific recomandat, recuperarea se va face in cateva saptamani doar cu ajutorul sistemului imunitar. Daca insa e vorba de femei gravide si pacienti cu sistemul imunitar compromis, recuperarea e mai dificila si cazurile pot fi mai grave prin complicatiile ce apar, la femeile gravide apare si avortul spontan. Cei cu transplant recent, leucemie, cancer, infectie HIV au risc crescut odata ce se infecteaza. Toate simptomele apar de abia la 10-20 de zile dupa expunerea la virus. Femeile gravide trebuie sa se fereasca de infectare pentru ca virusul se va transmite si la bebe.
Simptomele seamana cu simptomatologia respiratorie de la SARS-CoV-2, la care se adauga si dureri in tot corpul, dureri de cap, tuse frecventa, eruptii cutanate pe piept, spate, fese, maini, picioare, mancarimi locale, dureri si probleme la articulatii, de ambele parti, la maini, picioare, genunchi, probleme cu sistemul circulator si sangele, nervii, anemii, dar toate astea dispar dupa 7-10 zile, dar revin si mai reapar cateva saptamani bune.
Complicatiile sunt la fel de periculoase pentru organism ca si in cazul HKU5-CoV-2 sau SARS-CoV-2. De la anemie severa la Hydrops fetalis, o boala grava la femeile gravide, afectand bebelusul, anemie congenitala sau artrita idiopatica juvenila, pe toate le poti avea odata ce te infectezi si nu tratezi la timp simptomatologia.
Depistarea virusului parvovirus B19 se face exact ca la SARS-CoV-2, in urma unei analize de sange care detecteaza anticorpii. Uneori va fi necesara si un test NAT, pentru acidul nucleic, un test de maduva. Tratamentele pentru infectarea cu acest virus vor viza doar simptomele, febra, mancarimi, dureri articulare, inflamatii. La nevoie se recomanda adiminstrarea de imunoglobulina pentru a reduce incarcatura virala din infectiile persistente. Cat despre vaccinare, aceasta ar putea deveni realitate in viitor, se fac deja teste, dar mai avem de asteptat.
Desi este cel mai cunoscut parvovirus, mai sunt multe alte tipuri de parvovirus care pot infecta oamenii. Aici amintim tetraparvovirusurile umane, bocaparvovirusurile umane și protoparvovirusurile umane, toate cauzand simptome asemanatoare cu B19.
Ca sa nu ajungi sa te infectezi cu niciun virus dintre cele amintite in acest articol trebuie sa respecti recomandarile din pandemia de COVID19, pe care ti le reamintim: spalat frecvent pe maini cu apa si sapun, folosirea de dezinfectant ori de cate ori ai venit in contact cu suprafete posibil contaminate, evitarea contactului cu oameni deja infectati, acoperirea gurii si nasului la tuse si stranut, evitarea atingerii cu mainile murdare a nasului, gurii, ochilor, in caz de infectare te vei izola si vei sta acasa pana la disparitia simptomelor.