Orice opera de arta are la baza o sursa de inspiratie. Artistii se inspira de multe ori din realitatea imediata, din propria imaginatie, incearca sa inventeze surse de inspiratie sau sa le descopere pe cele mai neasteptate.
O sursa de inspiratie la care putini se gandesc cand au in fata o opera de arta impresionanta este… stiinta. Stiinta este o sursa inepuizabila de inspiratie pentru artisti consacrati si pentru cei care incep sa descopere universul artistic si posibilitatile pe care le ofera. Si cand stiinta si arta isi „dau mana” ies lucrari pe care nu ai cum sa nu le remarci la orice fel de expozitie sau galerie de arta.
Daca ai fi artist, pictor, sculptor, de exemplu, de unde ai porni cand vrei sa realizezi o lucrare noua? Ideile iti vin pe masura ce te documentezi, pe masura ce incerci sa aduci ceva nou in cadrul expozitiei tale viitoare. Dar ca sa iti vina idei bune trebuie sa ai si o sursa de inspiratie care sa ti le ofere „pe tava”.
Sursele de inspiratie sunt foarte importante pentru orice artist. Unii si le dezvaluie, altii le tin doar pentru ei de teama sa nu fie folosite si de alti „competitori”. Nu orice se poate transforma in sursa de inspiratie, asta e clar. Dar putem gasi inspiratia in locuri la care nici nu ne gandim. De pilda, multi artisti mari s-au inspirat din… stiinta cand au stabilit ce vor sa mai faca pentru a impresiona publicul interesat de arta.
Tipatul, Edvard Munch. Cerul deosebit pe care il putem vedea in tabloul lui Edvard Munch s-ar putea sa fie inspirat de un tip aparte de nori. Culoarea rosiata a norilor se pare ca e sursa de inspiratie a cromaticii abordate in lucrare, dupa cum marturisea insusi pictorul in jurnalul sau. Norii au fost vazuti intr-o noapte, in timp ce acesta se plimba impreuna cu prietenii in Norvegia. Era vorba de un apus destul de interesant si de niste nori cum nu ai mai vazut, pe care artistul a ales sa ii picteze in celebrul sau tablou in asa fel incat sa le scoata in evidenta ineditul.
O teorie spune insa alt lucru: norii ar fi fost asa pentru ca ar fi existat o eruptie in Indonezia, in zona Muntelui Krakatoa, care ar fi „incins” toata planeta si a creat un efect de apus pe masura ce lumina se reflecta in particulele din atmosfera. Totusi teoria initiala ramane cu norii atipici care se puteau vedea asa colorati doar la apus si la rasarit, iarna, cand te aflai la altitudine foarte mare.
Ilustratia stiintifica sub forma de arta. Maria Sibylla Merian este un nume care poate nu va spune nimic. Ea a vazut lucruri pe care altii nu le-au priceput. In 1705, artista germana si naturalista cunoscuta a surprins o tarantula care manca o pasare Colibri si a desenat-o. Acest desen a dus la aparitia si determinarea unui noi gen de paianjeni. Desi a fost criticata la inceput, opera sa a ajuns sa fie apreciata si popularizata. Cam toate operele sale interesante au aparut dupa o expeditie stiintifica in Suriname, ce a avut loc din 1699 pana in 1701. Ea a documentat metamorfoza insectelor in detaliu si a reusit sa surprinda niste detalii pe care nimeni nu le-a vazut sau le-a remarcat pana atunci.
Apusuri vulcanice. J.M.W. Turner a gasit o sursa de inspiratie incredibila pentru lucrarile sale: apusurile vulcanice. El e cunoscut pentru operele sale inspirate de natura, mari, scene in care Luna domina intreaga atmosfera, munti superbi.
Insa cele mai interesante opere au fost pictate in 1816, in Anglia, niste apusuri spectaculare cauzate de particule de la eruptia vulcanica din 1815 aparuta in zona Muntelui Tambora. A fost anul fara vara, recoltele s-au distrus total, lipsa de hrana a fost uriasa in Vestul Europei si in America de Nord. Apusurile sale transpuse in tablouri incredibil de detaliate au fascinant generatii intregi de amatori de arta si au devenit, la randul lor, surse de inspiratie pentru alti artisti importanti ai vremii.
Opere de arta pornind de la… microbi. Bacteriile si drojdiile au devenit vopsea si gel de agar in operele expuse la concursul de Arta pe Agar organizate de Societate Americana de Microbiologie. In fiecare an, microbiologi creativi reusesc sa realizeze adevarate opere de arta demne de orice vernisaj in vase Petri. Castigatorii au opere de arta tematice, inspirate din stiinta. In 2016 castigatorul concursului inedit a fost o opera artistica care infatisa fertilizarea unui ovul de catre o celula masculina reproducatoare, realizata cu bacteria Staphylococcus. Cu un an in urma opera „Neuroni” a luat premiul cel mare dupa ce a fost realizata o harta a New York-ului din microbi si o ferma in timpul sezonului de recoltare, realizata din drojdii.
Noapte instelata, Van Gogh. Alta opera celebra care pare sa se fi inspirat din stiinta este Noapte Instelata de Vincent van Gogh. Oamenii de stiinta au analizat cu atentie lucrarea sa in 2006 si au ajuns la concluzia ca Noapte Instelata reda cu acuratete curgere turbulenta, la nivel matematic. Aceeasi reprezentare interesanta a unor aspecte legate de fizica a aparut si in operele din perioada in care Gogh avea episoade psihotice si probleme grave ale sistemului nervos. Alte doua opere pictate chiar inainte de suicidul sau din 1890, Drum cu chiparosi si stea si Lan de grau cu corbi redau aceeasi turbulenta reprezentata atat de realist si cu o acuratete fascinanta…