Multe picturi celebre sunt foarte interesante si starnesc rasete si zambete de cate ori le privesti

Daca frecventezi galeriile de arta si muzeele ai putut vedea si opere de arta care sunt departe de a fi serioase. Uneori artistii si-au propus sa aduca zambetul pe fata celor care vor primi tabloul, alteori umorul obtinut e involuntar. Dar el e acolo si poate fi intrezarit printre tusele asternute cu atentie pe sevalet. Sunt multe opere de arta cu un umor involuntar sau voluntar extraordinar pe care le poti admira oricand vrei sa te distrezi putin si sa vezi si un tablou ceva mai deosebit, care aproape ca nu seamana deloc cu unul la care te-ai fi asteptat.

Nu exista un curent artistic in care sa gasesti aceste opere de arta care starnesc macar un zambet. De-a lungul timpului tablourile care ascund un simt al umorului fin au tot aparut in galerii si in colectiile artistilor important. E suficient sa te uiti cu atentie la tablouri, al diverse opere de arta si le vei indentifica imediat pe cele care te vor face sa zambesti. In unele cazuri asta au dorit artistii, opere cu un oarecare umor ascuns printre culori si texturi, in alte cazuri umorul a aparut pe masura ce privitorii au descoperit si alte valente ale tablourilor. Cateva exemple de astfel de opere de arta le veti descoperi in randurile urmatoare.

La Clairvoyance de René Magritte. E o opera de arta foarte veche, de prin 1936. Magritte este un reprezentant de seama al suprarealismului asa ca nu e de mirare ca tabloul sau starneste si astazi zambete ori de cate ori e privit. Suprarealismul a influentat intr-o oarecare masura umorul grafic vreme de secole, a fost sursa de inspiratie pentru multe momente excelente in grafica umoristica de-a lungul timpului. La Clairvoyance infatiseaza un autoportret al lui Magritte care nu are cum sa te lase indiferent, mai ales ca s-a depus un efort important pentru a studia un ou in speranta ca poti picta pasarea ce va iesi din el… Daca studiezi cu atentie vei vedea ca autoportretul sau se incadreaza perfect in tendinta graficii umoristice de a atrage atentia asupra detaliilor si asupra unui suprarealism exagerat de multe ori la nivel de tehnica si de gandire existenta in spatele operei de arta.

Lingusitorii de Pieter Brueghel Cel Tanar. 1592, acesta e anul in care a fost realizata celebra sa pictura. Cam toate operele tatalui sau infatiseaza scene haotice, o viata a clasei de jos din Tarile de Jos. Asa ca si fiul a mers tot pe linia scenelor cam sumbre. In Ligusitorii artistul infatiseaza perfect latura sa intunecata si incearca sa redea o metafora a unor suparari doar de el stiute. E un tablou destul de dur si in acelasi timp interesant de privit si de analizat daca esti pasionat de arta. Garantat vei zambi si vei incerca minute bune sa iti dai seama ce a vrut sa spuna si sa transmita de fapt autorul.

Expertii de Alexandre-Gabriel Decamps. Este din 1837, a venit dupa ce Academia de Pictura din Franta a respins mai multe opere ale sale. Asa ca a facut un portret cam ciudat. In opera sa se pot vedea niste critici de arta seriosi intr-o postura nu tocmai placuta, analizand un peisaj baroc poate cu prea mare atentie. Criticii seamana cu niste maimute, tehnica folosita este foarte veche si a fost vazuta si in arta Egiptului Antic. Vei rade cu pofta daca vei gasi si vei avea rabdare sa intelegi lucrarea sa si te vei convinge ca realitatea e mereu mai haioasa decat o vezi in fiecare zi.

Tineretea facand o fata de Adriaen Brouwer. Artistul olandez a incercat sa surprinda scene kinetice din viata de zi cu zi, unele idealizate, alte nu cam departe de adevar. Chipul baiatului din pictura sa poate inlocui oricand fata unui pictor grosolan si batjocoritor. Pictorul era deja cunoscut pentru aspectul sau neingrijit, odata a aparut la o nunta intr-un costum foarte frumos pe care si l-a patat cum nu se putea mai rau cand a inceput sa se infrupte din bunatatile de pe masa. Asa ca nu e de mirare ca pictura la care ne referim trezeste zambete si poate fi oricand un punct de pornire pentru o grafica dintr-o revista de umor.

Scapand de critica de Pere Borrell del Caso. 1874 e anul aparitiei sale, Del Caso e un precursor al suprarealistilor si a reusit sa tulbure liniile dintre realitate si imagine cu o pictura celebra a unui baiat cu ochi albastri care incerca sa scape din galeria inchisoare. In spate se afla o iluzie optica interesanta, efectul obtinut e unul amuzant, asa ca merita sa o cautati si sa o priviti daca vreti sa zambiti si sa intelegeti mai bine si arta din alte secole.

Lasă un răspuns