In fiecare tablou, pictura privitorul poate sa vada cu totul altceva decat si-ar fi dorit pictorul. Asta pentru ca arta are si o nota de subiectivitate mai ales cand e privita, cand nu exista directii din partea artistului in privinta interpretarii sale. Multe opere de arta celebre au fost “descifrate” si li s-au aflat secretele, misterele de abia dupa ani buni, cand cineva a avut ideea sa le studieze indeaproape si sa le afle adevarata poveste din spatele tuselor perfecte.

Ce au in comun Caravaggio, Monet, Manet sau Michelangelo? Da, toti sunt pictori celebri si creatori ai celor mai cunoscute tablouri, picturi, deschizatori de drumuri in arta moderna. Insa dincolo de faima si de pictura artistii amintiti si multi altii se asemeana si prin misterul din spatele operelor sale si secretele care au fost ascunse ani buni pana sa fie descoperite in urma unor analize atente. In ce opere celebre gasim aceste secrete, mistere si cum au fost descoperite acestea?

Bacchus, Caravaggio. Aflat la Galeria Uffizi, din Florenta, tablou din 1597 apartinand lui Caravaggio il infatiseaza pe zeul vinului la greci. Putini sunt cei care au observat o imagine ascunsa in carafa din opera de arta. Cu ajutorul reflectografiei s-a descoperit o imagine ascunsa sub pictura in 2009, in partea stanga de jos din carafa. Era vorba despre un barbat stand in picioare in interiorul carafei. Mana sa arata spre panza, asa ca multi au speculat ca ar fi vorba despre un autoportret al lui Caravaggio, care se stia ca era mare consumator de alcool. Parul cret si statura personajului misterios i-au convins pe multi ca e vorba cu siguranta despre Caravaggio la varsta de 25 de ani.

‍‍Wisteria, Claude Monet. In timpul pregatirilor pentru o expozitie in care urma sa fie si tabloul lui Monet s-a descoperit ceva cu adevarat interesant. Restauratorii au observat niste tuse care incercau sa ascunda ceva, asa ca au folosit razele X pentru a vedea ce se ascunde sub zona unde se presupunea ca exista ceva. Sub pictura era arta opera de arta care infatisa nuferii ce i-au adus faima lui Monet in perioada de inceput, astfel procesul creativ al pictorului a fost inteles mai bine. Exista aceasta tehnica de pictare peste o alta pictura deja existenta pe panza. Nuferii ascunsi in tablou ar putea fi chiar ultima creatie artistica cu nuferi apartinand lui Monet, opera de arta finala fiind un fel de punte intre nuferi si Wisteria din alta perioada a vietii sale.

Le Bar Aux Folies-Bergère, Édouard Manet. Undeva in coltul stanga sus privitorii atenti vor observa niste papuci verzi si niste picioare pictate. Personajul din acea zona ar fi trebuit sa fie mai cu fata la client, asa ca Manet a tot experimentat, perspectiva a fost ajustata pana la forma finala a picturii. Scanarile cu raze x au indicat faptul ca Manet ar fi incercat sa aranjeze personajul in cauza intr-o cu totul alta directie ca sa dea impresia de vulnerabilitate. Barbatul din oglinda ramane un mister urias, la fel si pozitionarea sa.

Tipatul, Edvard Munch. In prima pictura din seria ce urma sa o creeze, Munch a lasat si un mesaj secret. Testele facute de norvegieni au dezvaluit faptul ca Munch ar fi scris „Nu poate fi pictat decat de un nebun”. Textul se afla in coltul stang, in partea de sus, este scris foarte subtire, cu un creion. Dupa prima sa expozitie foarte criticata la vremea respectiva pictorul s-a decis sa adauge aceste cuvinte. Urma ca in 1908 sa fie spitalizat dupa o cadere nervoasa…

Crearea lui Adam, Michelangelo Buonarroti. Pictura a fost realizata in tehnică fresco si se afla pe plafonul Capelei Sixtine, lucrandu-se la ea vreme de patru ani, intre 1508-1512. In pictura avem Divinitatea care ii da viata lui Adam. Dincolo de faima sa vom observa si un secret „stiintific” ascuns in opera de arta. Pelerina rosiatica din spatele ingerilor are aceeasi forma cu un creier uman. Recent cercetatorii au recunoscut si anumite parti distincte ale creierului, de exemplu glanda pituitara.

Ambasadorii, Hans Holbein cel Tanar. Tabloul dateaza din 1533, pasionatii de pictura il stiu si sub denumirea de Jean de Dinteville si Georges de Selve, numele celor doi oameni pe care ii portretizeaza. In pictura avem si o iluzie pe care putini au reperat-o sau au inteles-o.

Imaginea deformata din partea de jos a picturii seamana mai degraba cu un craniu. Istoricii care au studiat cu atentie tabloul sunt de parere ca opera de arta ar fi fost pozitionata langa o usa pentru ca orice vizitator ce trecea pe acolo sa vada craniul destul de ciudat, un reminder straniu ca moartea e mereu dupa colt.

Dumnezeu desparte lumina de intuneric, Michelangelo Buonarroti. Se afla in Capela Sixtina, pictorul renascentist a stiut mereu sa includa in operele sale si parte din cunostintele sale. In tinerete, Michelangelor obisnuia sa faca disectie pe cadavrele luate din cimitir, asa ca a avut timp sa tot invete despre corpul uman. Parte din informatiile si notele sale legate de anatomie au fost incluse si in pictura din Capela Sixtina. In segmentul denumit Dumnezeu desparte lumina de intuneric observam ca barbia si gatul Divinitatii seamana cu imaginea unui creier uman. Notitele si desenele pictorului par sa fie ascunse in multe opere. Era un fel de protest al lui Michelangelo vizavi de biserica ce refuza sa accepte faptele stiintifice si informatii dovedite stiintific.