In campaniile politicice promosiunile sunt de baza daca vrei sa castigi increderea alegatorilor si votul lor

In orice campanie politica avem promisiuni. De tot felul. Ca sa castigi o cursa pentru o functie politica e datoria ta, pana la urma, a politicianului, sa ai promisiuni cat mai ferme si mai interesante pentru publicul tinta, pentru cetateni.

Multi politicieni raman la metoda clasica de a castiga electoratul: reducem taxe, impozite, marim x salarii, gasim solutii ca sa scoatem tara din impasul economic in care ne aflam, reducem rata somajului, incercam sa aducem mai multi investitori. Si odata ce sunt alesi incep sa gaseasca si explicatii pentru promisiunile din campanie care nu s-au materializat.

De-a lungul istoriei complicate a campaniilor politice au fost si cativa politicieni care s-au grabit sa promita niste lucruri ciudate, pe care nici ei nu le-ar fi putut pune in practica, chiar daca isi doreau, poate, foarte mult.

Cand esti in campanie si vrei sa castigi cu orice pret o functie esti in stare sa pui orice. Vorba zboara, lumea uita si uite asa ai ajuns unde ti-ai dorit, intr-un loc de unde nu te va da nimeni jos cel putin cativa ani. Promisiunile sunt singura modalitate prin care poti covinge in campania politica, indiferent ce fel de partid ai in spate si ce platforma ai gandit. Oamenii se asteapta sa auda promisiuni de la politicieni si ei nu fac altceva decat sa le ofere „pe tava” alegatorilor fix ce vor sa auda.

Daca unele promisiuni sunt indeplinite imediat dupa ce politicianul ajunge in functie, altele raman doar pe o foaie, pe o inregistrare. Si cu cat sunt mai ciudate si mai inedite, cu atat vor atrage atentia si vor ramane in istorie. Macar acolo sa ramana daca in realitate nu se vor pune niciodata in practica… Cateva dintre cele care ar putea sa fie puse si intr-o carte de umor bun le veti descoperi in randurile ce urmeaza.

Ferdinand Lop si „Lopeoterapia”. Lop si-a inceput cariera in presa, fiind corespondent pentru ziare din Franta. Pe la mijlocul anilor 1930 s-a gandit sa candideze la functii importante. In 1938 a fost pe listele de candidati pentru alegerile prezidentiale, si a tot candidat pana tarziu in anii 1940. Nu a castigat niciodata, dar a avut sustinerea studentilor parizieni de fiecare data. Programul sau de reforme Lopeoterapia a ramas in istorie drept cel mai ciudat program electoral posibil.

Promisiunile lui Lop? Eliminarea saraciei, dupa 10 PM, relocarea Parisului la tara, ca toata lumea sa aiba parte de aer curat, nationalizarea bordelurilor, ca sa aiba guvernul cum sa scada taxele pentru populatie. Plati pentru vaduvedele soldatilor necunoscuti, crearea Ministerului Sanatatii si Tutunului si Ministerul Sexului si Folclorului. In 1959 toate ziarele au adus in atentie arestarea lui Lop pentru ca pretindea ca voia sa se casatoreasca cu Printesa Margareta. Lop a murit in 1973 la o venerabila varsta de 83 de ani.

Gabriel Green, candidatul Erei Spatiale. Prin 1960, Gabriel Green si-a anuntat candidatura pentru functia de presedinte ale SUA, promovandu-se ca un candidat al Erei Spatiale. Pentru ca avea contact cu „oamenii spatiului”, Green promitea ca va aduce lumea „de maine” acum si UTOPIA in prezent.

Tot el elimina banii fizici si promitea tuturor carduri bancare, dar si asigurari gratuite permanente pentru toata lumea, zero taxe si ajutor medical si dentar pentru toata lumea, fara asigurari si batai de cap. Inainte de alegeri Green si-a retras candidatura pentru ca „putina lume a vazut O.Z.N.-uri sau a fost in spatiu inainte sa voteze”. Asa ca toate voturile lui virtuale le-a dat celui care a si devenit presedinte, John F. Kennedy.

Rodney Fertel si Platforma Primatelor. Rodney Fertel a vrut sa fie primar in New Orleans. Daca era ales acesta promitea ca aduce o gorila la zoo. Era singura sa „tinta”. Asa ca si-a gandit o platforma a primatelor si a inceput sa stea pe strada ore intregi costumat ciudat, chiar si in gorila, aratand o minituara din plastica ce infatisa o gorila trecatorilor.

Unii oameni primeau si gorile negre sau albe, in functie de culoarea pielii. A pierdut alegerile fara probleme si a avut doar 308 votanti. Insa s-a tinut de cuvant si a donat o pereche de gorile africane vestice la gradina zoologica, pe cheltuiala lui. A ajuns sa scrie si o carte despre el si familia sa, numita „Omul Gorila si Imparateasa fripturii”.

Hunter S. Thompson si Puterea ciudatilor. In 1970 Thompson a vrut sa fie serif in Aspen, Colorado si a adus in discutie „Puterea Ciudatilor”. Aceasta platforma reprezenta toti ciudatii, criminalii, anarhistii si persoane cu o convingere ciudata, motociclisti etc. Daca ajungea sa fie ales in functia dorita el promitea niste reforme foarte interesante.

Aspen s-ar fi numit „Orasul Gras”, toate strazile fara astfalt pentru a merge pe jos sau cu bicicleta, dezarmarea serifului si a ajutoarelor sale, oprirea exploatarii imaginii Aspen ca una a unui oras destul de ciudat. Aproape ca a pierdut alegerile, dar mai tarziu a recunoscut ca se astepta la asa ceva. Pe YouTube poate fi gasit un filmulet despre campania din 1970 denumit „High Noon in Aspen”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *