Provocarile pe care le intampini in incercarea de a respecta regulile de parenting sunt din ce in ce mai complicate astazi

Meseria de parinte este una dintre cele mai interesante si mai placute meserii din lume. Apar si multe provocari, frustrari, probleme la care nu stii cum sa reactionezi mai ales daca esti la primul copil. Daca in trecut parintii erau invatati de parintii lor, de bunici cum sa creasca un copil, astazi tinerii parinti se bazeaza mai mult pe sfaturi de parenting, vor sa citeasca cat mai multe despre parenting si sa puna in aplicare o multime de strategii si tactici.

Parentingul nu e doar despre respectarea unor reguli si despre niste lectii invatate din carti sau din videoclipuri. E despre armonizarea lor cu tot ce tine de personalitatea parintilor si a micutilor, dar si cu ideile si stilul de viata al fiecaruia. Si cu cat incerci sa respecti cat poti de mult toate aceste reguli si strategii de parenting, cu atat te vei confrunta cu provocari din ce in ce mai mari…

Cine spune ca a fi parinte e usor fie nu a avut niciodata un copil, fie lasa ingrijirea sa in seama unei bone sau a bunicilor, a sotului, sotiei. Sa fii parinte inseamna sa te implici trup si suflet, sa iei mereu decizii cu gandul la cel mic si la familie si sa incerci sa aduci de fiecare data un echilibru aproape perfect in interiorul familiei.

Regulile de parenting si tot ce mai citesti prin cartile de parenting modern s-ar putea sa nu iti aduca doar o limpezime mai mare in gandire, ci si o multime de provocari. Pentru ca asa s-ar putea caracteriza viata de parinte, plina de provocari pe care trebuie cumva sa le accepti si sa le gasesti o rezolvare, sa vii cu o solutie cat mai buna pentru copil si pentru tine. Care ar fi aceste provocari?

Copilul raspunde. Copilul incearca de multe ori sa controleze propria viata si nu prea tine cont de ceea ce i se spune. Parintii petrec tot mai putin timp cu micutii, le dau sarcini si incearca sa ii faca sa respecte mai multe lucruri. Nu exista nu, parintii moderni nu au timp si poate se tem sa il pronunte pentru a nu strica relatia si asa firava cu ai lor copii. Si asa se ajunge la copii care raspund parintilor si care incep sa fie tot mai dependenti de acest control.

Ca sa eviti raspunsul din partea copilului de fiecare data cand nu ii convine ceva acorda-i mai multa atentie, nu trasa prea multe sarcini si instructiuni de respectat. Fa-ti timp pentru copil si incearca sa eviti situatiile in care acesta ar putea sa raspunda si sa iti intoarca vorbele.

Copilul nu asculta. Astazi parintii sunt preocupati de telefoane, de ecrane, de job, chiar si acasa si copilul ajunge sa nu mai primeasca suficienta atentie si e neglijat, se simte singur. Asa ca atunci cand parintele vrea atentie din partea copilului acesta va fi incapabil sa o mai ofere. Copiii nu isi mai respecta parintii incet, incet, nu ii mai asculta, fac doar ce cred ei ca e bine si sfaturile primite de la parinti nu mai sunt luate in serios sau sunt privite cu indiferenta.

Se poate evita usor un astfel de comportament prin atentie totala ori de cate ori copilul vrea sa comunice, prin comunicare reala cu micutii si evitarea raspunsurilor monosilabice, prin validarea comportamentului lor. Trebuie sa asculti in calitate de parinte parerile si opiniile copiilor si sa incerci sa rezonezi cu ele. Daca tu, parintele, asculti, va asculta si copilul si va veti intelege excelent.

Copilul are un comportament agresiv si violent. Parintii se asteapta mereu la rezultate rapide. Copilul nu te asculta, te observa, se spune. Daca un copil vede un comportament haotic la parinte, un parinte care nu mai are rabdare, va copia fix acelasi comportament si il va afisa in societate. Cand micutul ajunge sa aiba un comportament agresiv si violent parintele trebuie sa isi controleze el mai intai furia, sa invete cum sa stea calm chiar si atunci cand copilul e agresiv.

Discuta cu micutul doar atunci cand amandoi sunteti intr-o stare buna si nu sunteti nervosi. Nu incerca sa aplici reguli diverse de parenting si sa il obligi pe copil sa faca fix ce scrie intr-o carte. Spune povesti, incearca sa dai exemple personale si sa eviti momentele de agresivitate sau de furie, violenta cat mai mult posibil.

Copilul minte. Copilul ajunge sa minta din trei motive. Vrea sa para ca se comporta cum vrei tu, parintele, si incearca sa minta ca sa obtina ce doreste. Nu poate distinge intre fantezie si realitate si le combina de multe ori ajungand la un adevar partial, al lor, pe care ei il cred cu tarie si se simt bine cand il enunta. Micutii uita secventa in care s-au intamplat niste evenimente si reconstruiesc o amintire mintind.

Nu te astepta sa ai un copil perfect, nu cere perfectiunea, invata-l sa fie oneste, construieste o relatie bazata pe incredere si pe deschidere, comunicare, incurajeaza confesiunile. Mentine mereu un echilibru intre actiunile tale si asteptarile tale si vino mereu cu argumente si cu sfaturi pentru a nu se mai ajunge la minciuna. Incurajeaza adevarul si descurajeaza cu orice ocazia minciuna.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *