Site icon RATB

Refluxul vezico-ureteral, o afectiune frecventa in randul copiilor

reflux vezico-uretereal copii

In mod normal urina circula din rinichi prin uretere spre vezica urinara. De acolo urina e eliminata in momentul in care vezica are o cantitate suficient de mare de urina. La copii si sugari sunt frecvente cazurile in care urina circula din vezica urinara prin uretere spre rinichi. Riscul de infectii urinare creste exponential, apar probleme si cu rinichii. Tratamentele sunt de regula unele medicamentoase in prima faza, dar se ajunge si la operatii pentru a salva rinichii.

Pacientii care au reflux vezico-ureteral dezvolta si infectii ale tractului urinar. Simptomele unei infectii la nivelul tractului urinar sunt cele clasice, usor de diagnosticat: nevoie permanenta de urinare, senzatie de arsura la urinare, urinari frecvente si cantitate mica de urina eliminata, febra, dureri abdominale sau intr-o parte. Desi infectiile urinare pot avea cauze multiple, ele trebuie observate la timp si tratate, dar doar dupa ce s-a stabilit cauza lor exacta.

La copii si mai greu de diagnosticat infectia tractului urinar. Printre semnele care pot fi asociate cu infectia regasim febra inexplicabila, lipsa poftei de mancare, iritabilitate. Cand mai creste copilul, refluxul vezico-ureteral lasat netratat poate duce la „accidente” pe timpul nopii, urinat in pat, constipatie, imposibilitatea controlului asupra scaunelor eliminate, tensiune arteriala marita, aparitia de proteina in urina.

Alt semn clar al refluxului vezico-ureteral, care ar putea fi depistat si inainte de nastere in urma unei sonograme, este inflamatia rinichilor sau a structurilor care colecteaza urina, de unde si circulatia incorecta a urinei.

Cauzele refluxului vezico-ureteral depind de tipul de afectiune intalnit. Putem avea reflux vezico-ureteral primar, cauzat de un defect de valva aparut inca de la nastere, valva respectiva prevenind circulatia urinei dinspre vezica spre uretere. Dar pe masura ce copilul creste, ureterele se lungesc si de indreapta, iar functionarea valvei este imbunatatita treptat, refluxul e corectat. Nu se stie clar care e cauza refluxului primar, insa mostenirea genetica joaca un rol important in cazul sau.

Refluxului vezico-ureteral secundar se datoreaza imposibilitatii vezicii de a se goli asa cum trebuie, din cauza musculaturii sau din cauza unui blocaj, din cauza problemelor cu nervii care controleaza golirea vezicii urinare.

Factorii de risc pentru refluxul vezico-ureteral sunt problemele urinare frecvente si afectiunile la nivelul sistemului urinar, infectiile multiple urinare, rasa, copiii albi sunt mai predispusi la acest tip de afectiune. Riscul mai mare de a avea reflux vezico-ureteral il au fetitele, insa daca ne gandim la refluxul prezent inca de la nastere baietii sunt cei care il au adesea. Copiii pana in doi ani ar putea avea probleme cu afectiunea descrisa, la fel si micutii care provin din familii in care au existat cazuri de reflux vezico-ureteral, se stie clar ca e vorba despre mostenire genetica.

Diagnosticarea refluxului vezico-ureteral incepe cu un test de urina, cu ultrasunete la vezica si rinichi, continua cu radiografii specializate. Dupa testare se stabileste gradul de reflux. In cazurile mai putin severe, urina se intoarce doar in ureter, deci avem gradul I, cazurile severe aduc si inflamatii puternice la nivelul rinichilor si rasucirea ureterului-se discuta deja despre gradul V.

Tratamentele pentru refluxul vezico-ureteral depind de severitatea simptomatologiei. La copiii care nu au forme grave ale afectiunii se asteapta si se observa evolutia bolii, de multe ori refluxul se corecteaza pe masura ce micutul creste.

Doar in cazuri severe se administreaza medicamente, antibiotice, cand sunt prezente si infectii urinare, asta ca sa nu fie afectati rinichii. Cat timp se iau tratamentele copilul se va monitoriza permanent, vor fi facute examinari fizice, testari de urina, radiografii.

Interventiile chirurgicale vor urmari repararea defectelor valvei dintre vezica urinara si fiecare cateter, acolo unde exista probleme. Aici se poate realiza operatie deschisa care determina o spitalizare prelungita, operatie laparoscopica, operatie endoscopica, care urmareste strangerea valvei si inchiderea ei cat mai eficienta cu ajutorul unei substante care incurajeaza functionarea ei normala.

Alegerea tipului de tratament si de abordare se va realiza doar dupa o consultatie amanuntita, dupa observarea rezultatelor analizelor recomandate. E important de retinut ca refluxul vezico-ureteral poate fi tratat cu succes indiferent de gradul sau stadiul sau si nu reprezinta un pericol major pentru copil.

Unii copii isi revin fara probleme, nu au nevoie de operatii, altii ajung la operatie doar daca niciun tratament anterior nu a functionat. Cu cat diagnosticarea este facuta de la varste cat mai mici, cu atat cresc sansele de a putea trata mult mai rapid si mai eficient orice tip de reflux vezico-ureteral.

Exit mobile version