
Muza este un element important atunci cand vrei sa scrii un roman, o nuvela, o poezie, un text literar. Inspiratia nu vine de fiecare data atat de repede, muza apare si dispare si te intrebi ce poti face ca sa fii sigur ca ai terminat la timp manuscrisul pe care il asteapta editura. Marii scriitori si chiar poetii au reusit sa isi gaseasca un ritual original care sa le garanteze ca vor putea scrie fara probleme urmatorul text literar si ca muza nu ii va parasi deloc in timpul procesului creativ.
Cei mai cunoscuti scriitori erau si ei oameni normali ca tine, ca noi. Si stii prea bine ca atunci cand vrei sa compui ceva, sa scrii un text, nu neaparat unul literar, nu stii de fiecare data de unde sa incepi, cu ce sa incepi, cum sa il continui. E suficient sa iti inchipui cum s-au simtit scriitorii sau poetii cand aveau de terminat o carte intreaga, zeci de pagini si aveau si deadline pentru asta sau isi doreau sa vina in fata cititorilor cu un material cat mai bun si mai bine redactat. Din fericire pentru ei, si pentru noi, fiecare si-a gasit o modalitate unica de „incurajare” a scrisului si a actului creativ…
Jack Kerouac. Scriitor, pictor si poet de origine americana, pionier al Generatiei Bea, Kerouac a spus la un moment dat ceva foarte interesant legat de scriitura: „Nu este vorba despre ce scrii, ci despre cum scrii”. Daca multi scriitori isi finalizau opere literare in etape, scriau in fiecare zi, Kerouac petrecea luni, ani luand notite detaliate despre personajele romanelor sale, fir narativ, teme abordate pana sa aiba prima schita. Schita aparea pe parcursul a trei saptamani la rand, timp in care se scria cu o frenezie de neimaginat. Kerouac reusea sa scrie 100 de cuvinte pe minut, le batea la masina de scris clasica si prefela scrolling-ul ca sa nu fie nevoit sa schimbe mereu paginile si sa piarda din idei.
Agatha Christie. E cunoscuta in toata lumea pentru romanele sale politiste extraordinare si pentru calitatea scriiturii sale. Si cum poti ajunge sa scrii asemenea opere literare pe care sa le devoreze o lume intreaga? Stand in cada si mancand… mere. Din momentul in care tot firul narativ si punctele importante din viitoarea carte erau clare in mintea sa, Agatha Christie iesea din cada, dar doar atunci, se usca rapid si incepea sa scrie rapid tot ce imaginase. Nu era chiar cea mai buna metoda, dar Agatha se relaxa, merele o ajutau sa gandeasca mai bine si mai rapid si creativitatea aparea pe nesimtite.
Stephen King. Autor cunoscut la nivel global pentru celebrele sale romane horror, King avea o metoda ciudata de a ajunge la perfectiune in privinta scriiturii. Ca sa ajunga la o prima schita a romanelor sale, King se baza foarte mult pe ce se intampla… cu usa de la biroul sau. Pentru el usa de la birou, daca era inchisa sau deschisa, conta enorm. Exista o legatura directa cu procesul creativ si cu scrierea romanelor, cu paginile la care lucra intr-un anumit moment. Scria cu usa inchisa, edita si rescria cu usa deschisa. La inceput tot ce scria era doar pentru el, dupa care impartasea si cu restul lumii, odata ce usa era deschisa. Dar doar cand povestea era deja gata si era suficient de buna ca sa fie citita si apreciata.
Maya Angelou. In mod similar cu filosofia dezvoltata de King, Maya Angelou creda ca operele sale cele mai bune vor aparea doar daca se afla intr-un loc special, intr-un spatiu anume. Angelou inchiria camere in hotelul din orasul sau si ajungea acolo in fiecare dimineata ca sa se apuce de scris. Se intindea in pat si incepea sa compuna cu voce tare poemele sale interesante. Avea o camera de hotel in fiecare oras in care a trait si asa putea sa scrie linistita poemele care au facut-o faimoasa in toata lumea. Pe langa intinsul pe pat, poeta avea nevoie si de doua sau trei pahare de sherry pana sa se apuce de scris, nu conta ce moment din zi era.
Ernest Hemingway. La Hemingway procesul creativ presupunea existenta unei imbinari intre un spatiu mental si un spatiu fizic anume ales. El putea scrie doar intr-un dormitor mic, inghesuit, din casa din Havana, inconjurat mereu de carti, notite, inregistrari, orice avea nevoie pentru inspiratie. Primele schite ale celebrelor sale romane apareau mai intai pe hartie, scrise de mana, dupa care textul era batut la masina. Cat scria romancierul statea in picioare si tot batea la masina ore intregi, zile intregi pana cand termina un roman.
Dan Brown. Alt scriitor care isi cauta inspiratia pentru romane viitoare in cele mai neobisnuite moduri a fost si Dan Brown. Ce te faci cand vrei sa vii cu idei complexe si sa le intelegi mai intai, cele legate de criptografie, simbologie, fire narative interesante? Te atarni de ceva ca liliecii, cu capul in jos si speri sa iti vina idei foarte bune. Se atarna de o bara de exercitii cu niste cizme speciale ca sa gandeasca mai bine de fiecare data cand avea de scris un roman mai complicat. Dupa fiecare ora de scris, Brown lasa manuscrisul deoparte si facea exercitii fizice pentru a gasi iarasi inspiratia si a putea continua cu scrisul pana termina o alta parte din roman.
Victor Hugo. Victor Hugo traia intr-un Paris in care prostitutia si bordelurile erau ceva obisnuit. Cand avea de terminat un manuscris important pentru un viitor roman isi ruga un servitor sa ii ascunda hainele, de dezbraca si isi impunea sa nu paraseasca locuinta pana ce nu termina ce avea de facut. Si asta se intampla de fiecare data cand mai scria un roman care urma sa il faca celebru in toata lumea. Sotia sa se minuna de ce se intampla, dar il lasa in pace stiind ca isi doreste mult sa scrie si sa termine ce are de facut cat mai repede si la timp.