SARS-CoV-2 nu reactioneaza atat de bine la temperaturi ridicate, insa continua sa ramana periculos

Din momentul in care noul coronavirus a inceput sa puna stapanire pe lume oamenii de stiinta, cercetatorii, medicii si intreaga populatie au inceput sa invete cat au putut de mult despre el si despre comportamentul sau. S-au facut descoperiri esentiale care au ajutat la crearea unor vaccinuri care ne vor ajuta sa scapam de pandemia de COVID-19 mai rapid, am aflat si care e mecanismul de transmitere al SARS-CoV-2.

La inceput am crezut ca temperaturile mai inalte vor distruge virusul si vom avea o sansa in plus sa uitam cat mai repede de pandemie. Dar nu a fost asa. Studiile realizate de echipe de specialisti au dovedit contrariul. La temperaturi ridicate noul coronavirus continua sa fie periculos si se transmite la fel de bine ca atunci cand temperaturile sunt mai scazute…

Supravietuirea unui virus depinde foarte mult de temperatura intalnita. Temperatura afecteaza in mod direct starea proteinelor virale si ADN-ul sau ARN-ul virusului. Virusurile cu ADN tind sa fie mai stabile decat cele care au ARN. In mod general si teoretic, daca avem temperaturi mai mari, sansele ca un virus sa supravietuiasca sunt din ce in ce mai mici, pe masura ce temperatura creste.

Noul coronavirus se comporta diferit insa. Principalul mod de transmitere al SARS-CoV-2 este prin respiratie si picaturi de saliva, de lichide aflate la nivel nazal, foarte mici cu incarcatura virala mare. De la inceputul pandemiei s-a tot studiat comportamentul virusului la temperaturi si umiditate. La temperaturi de 22-25 de grade Celsius si suprafete plane si umiditate de 40-50% virusul a rezistat si cinci zile sau mai mult. E adevarat ca in anumite studii s-a observat ca la temperaturi ceva mai ridicate si la umiditate mai mare virusul nu mai era atat de activ si nu mai putea infecta rapid gazdele. Practic acolo unde ai aer conditionat sansele de transmitere sunt mai mari…

Puterea de infectare a virusului dispare aproape complet daca avem 12 ore cu temperatura constanta de 39 grade celsius si sase ore cu temperaturi peste 40 grade Celsius. Dar acestea sunt doar conditii de laborator, in viata reala fluctuatiile de temperatura sunt marea problema.

Un virus obisnuit, cum e cel gripal, are sanse foarte mici sa infecteze oameni vara, cand e foarte cald, dar sanse foarte mari sa infecteze mii de oameni iarna, cand e mai frig. De ce? Pentru ca a sa cochilie ca un gel care il protejeaza se topeste cand apare o temperatura foarte mare.

Noul coronavirus se comporta iarasi total atipic. In multe regiuni unde e foarte cald de obicei, Brazilia, Mexic, India, parti din SUA infectarile au continuat sa fie foarte multe pe o perioada scurta de timp. Deci conteaza foarte mult conditiile externe daca ne raportam la SARS-CoV-2. Ne asteptam ca la 30 de grade Celsius, o temperatura de vara, virusul sa supravietuiasca si sa infecteze fara probleme timp de 18 ore odata ce a parasit o gazda deja infectata.

Mai grav este ca, desi si noul coronavirus se poate „usca” la un moment dat din cauza temperaturilor, el ramane activ si infecteaza la fel de bine oamenii zile intregi chiar si in aceasta stare, indiferent de temperaturi si de fluctuatiile lor. Si mai conteaza si incarcatura virala a picaturilor si a aerosolilor, umiditatea, radiatia solara, care nu au ajuns sa fie studiate suficient de mult. Datele se refera doar al suprafetele contaminate de orice natura, deocamdata, pentru ca asa se transmite cel mai usor SARS-CoV-2.

In lupta cu SARS-CoV-2 temperaturile mai ridicate s-ar putea sa nu conteze atat de mult, mai ales ca apar mutatii, apar transformari importante ale virusului si numarul celor infectati continua sa fie foarte mare in multe regiuni unde nu te-ai fi asteptat sa apara probleme. Si odata ce avem suficient de multe mutatii, virusul poate sa se adapteze la noile conditii si sa gaseasca mereu „portite” pentru a ne distruge viata obisnuita.

Ramane de vazut daca noile variante care tot apar in lume vor incepe sa reziste perfect la orice fel de temperatura si de fluctuatie si sa devina aproape de neoprit, indiferent ce vom face si cat de mult ne vom stradui sa luptam. Studii viitoare vor demonstra sau nu daca toate teoriile din prezent sunt adevarate sau sunt doar speculatii. Stiinta, pana la urma, are ultimul cuvant de spus in razboiul cu SARS-CoV-2.

Pana atunci masurile de siguranta si protectia personala sunt cele mai importante, alaturi de informare continua si de speranta ca oamenii de stiinta vor putea sa previna tragedii si mai mari in viitor…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *