RATB

Scoala de acum 200 de ani. Cum era sa mergi la scoala in anii 1800?

Scoala in trecut era o adevarata provocare pentru copii si pentru parinti

Scoala si sistemul de educatie din ziua de astazi par complicate si pe alocuri invechite. Ne plangem mereu de cat de dificil le este copiilor la scoala, de neajunsuri si de probleme pe care le intampina alaturi de parintii lor in incercarea de a invata ceva cat mai eficient si in conditii bune.

Insa in trecut a merge la scoala era mult mai greu si nu oricine ajungea sa aiba o educatie cat mai buna si cat mai moderna pentru vremurile respective. Anii 1800 au fost unii de cotitura pentru sistemul educational din tarile dezvoltate.

In anii 1800 scoala nu era cum mult diferita de cea din ziua de astazi, elevii mergeau la ore, numai ca locurile in care se desfasura actul didactic erau diferite de ceea ce avem astazi. De exemplu, foarte multi copii din tarile dezvoltate, din SUA si tari asemanatoare, mergeau la… biserica pentru a studia. Copii de toate varstele erau grupati intr-o singura clasa din ceea ce se numea scoala. Doar un singur profesor preda copiilor, numai ca el avea obligatia sa se „muleze” pe nivelul fiecaruia. Responsabilitatea profesorilor era mare, salariile erau mici, insa profesorii isi dadeau silinta sa ii invete pe micuti cat mai multe lucruri utile in viata, sa citeasca.

Scoala scumpa si doua sesiuni, una iarna, alta vara

Prin anii 1800 scoala nu era obligatorie si nu era gratuita. Cel putin in America, o tara care avea o economie mai mare decat a altor tari dezvoltate, familiile se straduiau sa aiba un trai decent si educatia nu prea era prioritara de multe ori. Banii din taxe nu ajungeau la scoli, la invatamant, iar parintii, daca voiau ca micutii sa invete sa citeasca, trebuiau sa scoata din buzunar sume mari de bani pentru un singur an scolar… Decizia de a da un copil la scoala era foarte dificila in mai toate familiile. Si daca tot voiai sa ai un copil care se descurca in viata si care stie sa citeasca trebuia sa faci si sacrificii, sa renunti la multe lucruri, chiar si la mancare din belsug.

Scoala era impartita in doua sesiuni, ceva asemanator trimestrelor sau semestrelor moderne: vara si iarna, simplu. Ideea era ca pe langa invatat toti copiii trebuiau sa ajute si acasa si sa aiba timp si de munci de zi cu zi. Fetele si copiii micuti mergeau la scoala vara, baietii se ocupau de recolte si de campuri. Iarna venea randul baietilor sa mearga la scoala si fetele ramaneau acasa, la muncile casnice. Baietii invatau sa se ocupe de campuri pentru a putea ajuta familia la un moment dat, fetele nu stateau deloc si se ocupau de tot ce puteau pe acasa. Toti membrii familiei colaborau la bunastarea sa.

Fara transport pana la scoala si reguli multe pentru profesori

Asa cum se intampla si astazi la tara, unde nu avem transport public pentru a duce copiii la scoala, in anii 1800 toata lumea mergea sper scoala pe jos, prin zapada, pe vreme rea, kilometri intregi si nimeni nu se plangea. Profesorii erau tineri si ei, nu prea aveau multe studii, dar incercau sa predea cat puteau de bine. De multe ori ei se cazau la vreo familie a elevilor de la clasa si imparteau camerele cu elevi.

Profesorul din anii 1800 avea interzis la alcool, nu mergea pe la petreceri, discoteci, profesoarele nu erau maritate sau casatorite, le era interzis, profesorii puteau curta femeile de la catedra. Profesorii barbati nu aveau voie sa mearga la frizerie, sa se tunda, ei se ocupau de adusul de lemne si combustibil pentru scoala, in asa fel incat elevii sa se simta cat mai bine in incapere.

Cand elevii aveau deviatii comportamentale profesorii aveau libertatea sa ii pedepseasca si sa ii faca de ras in public, sa aplice si corectii fizice. De multe ori copiii erau batuti la palma cu diverse instrumente din lemn sau stateau la colt ore intregi, cu un fel de coif ascutit in cap.

Pentru ca nu erau fonduri pentru scoli, Biblia era folosita pentru citire, mai ales daca parintii nu aveau bani de un „cititor”. Desi modul in care era scrisa Biblia era destul de dificil, cei mici puteau invata sa citeasca destul de bine si de repede, mai ales ca aveau si ce invata din aceasta carte.

Daca nu se foloseau creioane se utilizau pene ascutite si inmuiate in cerneala pentru a scrie pe o foaie. Gumele erau din piele de oaie, existau table si creta de proasta calitate, in clasa nu erau banci, asa ca micutii stateau pe bancute din lemn. Dotarile din scoli erau minimaliste, ideea era sa existe un spatiu unde sa incapa multi copii pentru ca actul educational sa aiba loc cumva, oricum.

Copiii care invatau sa citeasca terminau si scoala, cam asta era scopul invatamantului de atunci. Elevii ajungeau pana in clasa a VIII-a si se opreau din studiat. Dupa scoala copiii isi preluau din atributiile casnice si ajutau familia. Multi profesori nu stiau mai mult decat invatau copiii in cei opt ani, asa ca nu avea rost sa mai continue studiul peste clasa a VIII-a. Munca grea nu era doar pentru barbati, ambele sexe se ocupau de ea daca era cazul.

Exit mobile version