Memoirs. Iubire neconditionata. Unii oameni sunt asa prin natura lor, altii, se schimba cand dau cu nasul de ceva mai bun, cand vad ca pot fi, material, deasupra altora. Insa pe oamenii care sunt asa prin natura lor, nu poti decat sa ii iubesti asa cum sunt ei: irascibili, dar extrem de calzi, incruntati, dar zambareti cand sunt fericiti, impulsivi, enervanti cateodata, dar ii iubesti pentru ca sunt ai tai. Astia sunt oamenii care iti castiga respectul si iubirea foarte greu, dar deja dupa o perioada lunga de timp, te inveti cu ei, si nu te mai deranjeaza micile lor impunsaturi, reprosurile spuse la nervi inainte sa deschizi macar gura sa explici. Insa problema lor cea mare este ca nu intreaba! Tipa, dar nu te intreaba o secunda daca macar iti pasa, daca a fost fara intentie, desi stiu foarte bine unele lucruri. Si tu stii ca imi pasa, dar iti place sa te joci cu mine, sa ma impungi. Insa deja te cunosc, m-am invatat cu tine si nu pot decat sa te iubesc in continuare asa cum esti, un vulcan, o forta atat de mare incat uneori si cei care te iubesc se sperie.
Dar au incredere in tine, si nu ar trebui sa uiti asta. Si n-ar trebui sa uiti mai ales ca te iubesc mult. Si stiu ca in spatele unui munte de reprosuri, nervi, cuvinte urate si indiferenta ta caracteristica, care stii ca ma doare a naibii de tare, dar care ma si enerveaza, se ascunde un om cu o asemenea iubire incat ramai uimit. O iubire calma, adanca,spre deosebire de mine care sunt extrem de calma, dar iubesc navalnic, cu o forta devastatoare. Esti o persoana atat de calma in adancul fiintei incat nu pot sa nu te iubesc in continuare asa cum o fac de altfel de ceva vreme. Stiu ca nu ai sa uiti niciodata nimic din ceea ce s-a intamplat, felul in care am fost alaturi unul pentru celalalt. Esti o persoana deosebita, mai ales pentru mine! Te iubesc cu gust dulce-acrisor