
Inima este un organ extrem de sensibil. Ea ne ajuta sa avem sange suficient in corp, sa traim si sa putem avea o viata normala. Grija fata de inima noastra trebuie sa se manifeste atat printr-un stil de viata echilibrat, prin meniuri echilibrate, cat si prin tratarea oricaror afectiuni aparute. Bolile rare de inima sunt si cele mai periculoase mai ales daca nu au o simptomatologie specifica si raman nedescoperite ani intregi. Un astfel de exemplu e sindromul sinusului bolnav. Desi nu iti spune mare lucru, afectinea poate fi foarte periculoasa mai ales daca esti in varsta si te stii deja cu probleme la inima.
Sindromul sinusului bolnav este o afectiune a inimii care determina modificarea ritmului cardiac. Nodul sinusal, un stimulator cardiac natural al inimii, cel care controleaza bataile inimii ajunge sa nu mai ofere un ritm cardiac potrivit, ritmul e mai lent, apar si pauze, aritmii. O boala relativ rara, acest sindrom poate sa apara pe masura ce inaintam in varsta si muschiul inimii slabeste. Daca nu e tratat la timp si nu e depistat, sindromul sinusului bolnav impune montarea unui stimulator cardiac de urgenta pentru a mentine ritmul cardiac cat mai aproape de normal.
Spre deosebire de alte boli cardiace, care vin la pachet cu simptomatologie clara, usor de depistat, sindromul sinusului bolnav poate sa nu fie insotit de niciun fel de simptom sau doar de cateva, usor de confundat cu altele comune. Simptomele vin si pleaca, se pot repeta, sunt moderate ca manifestare, usoare chiar la inceput. Dintre cele mai comune semne care te trimit la cardiolog imediat amintim: palpitatii, durere in piept si disconfort pronuntat, confuzie, stare de rau, ameteala, senzatie de cap „greu”, lesin, respiratie ingreunata, bradicardie.
Cauzele sindromului sinusului bolnav vor fi pe deplin intelese daca stim de la inceput cum functioneaza inima, cum au loc bataile inimii. Inima are patru „camarute”, doua superioare, doua inferioare, atrii, respectiv ventricule. Ritmul cardiac e controlat de nodul sinusal, o zona in care avem celulele specializate pe astfel de actiuni in atriul drept. Fiecare bataie a inimii este generata de semnale electrice produse de nodul sinusal. Apar contractiile atriilor si ventriculelor si sangele e pompat spre plamani si restul corpului nostru.
La bolnavii cu sindromul sinusului bolnav, aceste impulsuri, semnale electrice sunt declansate in mod neregulat. Inima bate ba prea incet, ba prea repede, ba se intrerupe ritmul cardiac normal pentru o perioada mai lunga.
Revenind la cauzele afectiunii, acestea pot fi legate de varsta si de imbatranirea inimii, de probleme aparute la nodul sinusal, de urmarile unor operatii pe inima, de bolile de inima, de inflamatiile cardiace. Alti factori care ar fi cauze ale sindromului: medicamente pentru tensiune marita, pentru aritmii, medicamente pentru boala Alzheimer, boli neuromusculare, apneea, mutatii genetice rare.
Bolnavul cu sindromul sinusului bolnav poate avea bradicardie sinusala, batai ale inimii „sarite”, ritm cardiac care nu creste odata cu activitatea fizica, alt sindrom, sindromul tahicardie-bradicardie, cand bate inima repede, cand bate inimia mai lent, pauzele fiind mult prea lungi intre batai.
Pacientii care se prezinta adesea cu acest sindrom sunt cei de peste 70 de ani, poate mai in varsta. Daca mai ai si tensiune arteriala mare, colesterol mare, greutate corporala prea mare, nu faci exercitii fizice riscul sa dezvolti sindromul e si mai mare.
La nivel de complicatii ne putem gandi la fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral, stop cardiac.
Diagnosticarea sindromului sinusului bolnav se face doar in cabinetul medicului cardiolog. Se incepe cu examinare fizica, ascultare cu stetoscopul, se recomadna un ECG, EKG, testarea electrofiziologica (EP) pentru a vedea cum merge inima din punct de vedere electric.
Tratamentul pentru sindromul amintit isi propune sa imbunatateasca viata pacientilor, sa elimine si sa reduca simptomatologia. Pacientii trebuie sa se prezinte mereu la medic, cu regularitate, pentru monitorizare, sa ia medicamente pentru inima, pentru tensiune arteriala crescuta, alte boli de inima existente, anticoagulante.
Daca tratamentul medicamentos nu da rezultatele dorite si pacientul tot se simte rau se va monta un stimulator cardiac in urma unei operatii de rutina. Stimulatorul poate fi cu o singura camera, cu doua, biventricular. Cand stimulatorul cardiac nu e suficient se trece la ablatie cardiaca si la alte medicamente mai puternice, se insereaza catetere in vene si artere.
Uneori se va folosi si ablatia nodului AV pentru controlul ritmului cardiac prea rapid la pacientii cu stimulator cardiac deja montat.
Pe langa aceste interventii si tratamente prescrise va fi nevoie si de modificari dramatice in viata de zi de zi. Mai multa miscare, alimentatie mai sanatoasa, multe fructe si legume, apa cat mai multa, multa grija la tot ce punem in farfurie si la continutul de grasimi si carbohidrati, activitate fizica zilnica indiferent unde o facem si cum arata. Doar atunci cand vom intelege ca schimbarile in cazul bolilor de inima trebuie sa plece de la noi si sa fie cat mai bine implementate, sa ne tinem de ele, vor reusi sa avem o inima mai sanatoasa si sa ne simtim mai bine.