Campaniile prezidentiale au dus la aparitia unor sloganuri creative si interesante de fiecare data

Alegerile prezidentiale au fost mereu un adevarat „camp de lupta” pentru publicitari si pentru membrii echipelor de campanie. E destul de greu sa „vinzi” un om politic, sa il promovezi si sa ii determini pe votanti sa il aleaga fix pe el. Sunt multe strategii implicate in promovarea candidatilor la alegeri prezidentiale, insa niciuna nu prinde mai bine la public decat cea in care te bazezi destul de mult pe sloganuri. Sloganul poate fi un instrument mai puternic decat orice fel de campanie complexa, cu o conditie: sa stii cum sa il faci memorabil.

La ce natiune se raporteaza toata lumea cand e vorba de alegeri prezidentiale? La americani si la SUA. Acolo democratia si alegerile democratice sunt sfinte, acolo poti vedea alegeri libere si un sistem de vot foarte complicat pentru a garanta succesul celui care merita cu adevarat sa castige.

Dincolo de dezbateri politice foarte bine puse la punct, de echipe de campanii uriase si strategii peste strategii, americanii au avut dintotdeauna la alegerile prezidentiale unele dintre cele mai bune sloganuri si campanii publicitare politice. Si in SUA sunt suficient de multe exemple de sloganuri cu mult umor care au reusit sa atraga atentia si sa cucereasca cel putin o parte din publicul votant.

We Polked You in ’44, We Shall Pierce You in ’52. In 1852 electoratul isi dorea un candidat prezidential cu un plan, care stia foarte bine ce vrea. Ideea din spatele sloganului de campanie al lui Franklin Pierce avea legatura cu recunoasterea numelui. A fost o incercare a Democratilor de a valorifica mostenirea lui James Polk, care si el incepuse lupta pentru valorile sale politice fara sa fie cunoscut, devenind mai apoi un presedinte popular. A functionat sloganul destul de ciudat si Pierce l-a invins pe contracandidat, generalul Winfield Scott. I.

Don’t Swap Horses When Crossing Streams (Nu schimbati caii cand treceti raurile, apele). Suntem in 1864 si Abraham Lincoln isi dorea sa fie reales. Razboiul Civil era in plina desfasurare, Lincoln se temea sa nu fie invins si sa piarda alegerile. Electoratul de atunci cauta oameni care puteau rezolva problemele care tot apareau. Presedintele reales inainte de 1864 fusese doar Andrew Jackson, in 1832. Lincoln a mizat totul pe sloganul interesant si a incercat sa transmita votantilor sai un mesaj clar ca isi dorea sa aiba oamenii alaturi de el in vremea conflictelor puternice implicate de Razboiul Civil.

It’s Nothing but Fair to Leave Taft in the Chair (Este corect sa il lasati pe Taft in scaun). In 1908 republicanul William Howard Taft l-a invins pe democratul William Jennings Bryan, care incerca a treia oara sa ajunga presedinte. Thaft a primit ajutor nesperat de la Teddy Roosevelt. Insa in 1912, Roosevelt era iarasi in cursa pentru presedinte, sperand sa obtina un al treilea mandat cu ajutorul progresistilor. Atunci echipa lui Taft a venit cu sloganul amintit.

Taft era convins ca electoratul nu il placea deloc. Nu prea ii convenea sa stea de campanie si sa renunte la golf si la timp liber. Si pentru ca nu prea si-a dorit sa fie presedinte, democratul Woodrow Wilson a fost ales presedinte atunci. A fost valabil proverbul cand doi se bat, alt treilea castiga.

Cox and cocktails (Cox si cocktailurile). Anul 1920 a fost unul destul de dificil. Erau si alegeri electorale in care republicanul Warren G. Harding si democratul James Cox se luptau pentru fotoliul de presedinte. Culme, amandoi veneau din lumea presei, Harding era editor al unui ziar din Ohio, Cox alt editor din Ohio.

Sloganul ales de Harding si de catre echipa sa de campanie il viza direct pe Cox, care ar fi preferat alcoolul si ar fi baut destul de mult. Strategia lui Harding a functionat si oponentul a fost invins. Doua cuvinte combinate monumental au adus succesul in campania prezidentiala.

Well, Dewey or Don’t We? Guvernatorul New York-ului Thomas Dewey este asociat cu fotografia iconica a lui Harry S. Truman din 2 noiembrie 1948, in timp ce tinea in mana o copie a Chicago Tribune anuntand in mod eronat ca Dewey l-a invins pe Truman. Nu era totusi prima infrangere suferita de Dewey intr-o cursa prezidentiala.

In 1944 l-a avut drept contracandidat pe Franklin Delano Roosevelt, care incerca sa fie reales. Roosevelt l-a catalogat pe oponentul sau drept omuletul de pe tortul de nunta. Dewey si echipa sa au reactionat si au venit cu o intrebare pentru electorat, concretizata intr-un slogan memorabil: Well, Dewey or Don’t We? Ce au raspuns votantii? Not! Un raspuns la fel de sincer si simplu precum intrebarea lui Dewey😊.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?