Risipa alimentara e o problema globala cu solutii locale. Fiecare zona geografica se va ocupa de aceasta problema in felul sau pentru ca discutam despre culturi diferite, despre infrastructuri diferite, despre provocari si oportunitati localizate. Daca fiecare stat, oras, zona se va implica in prevenirea risipei alimentare la nivel global chiar vom rezolva tot ce tine de mancarea aruncata in cantitati industriale. Si sunt state care au inteles cat de importanta e implicarea si au inceput sa constientizeze importanta actiunilor individuale, nationale…
Cand vine vorba despre risipa alimentara nu discutam despre o problema ce apare punctual, intr-o anumita etapa a productiei sau a consumului. Discutam despre probleme pe tot spectrul productiei, de la ferme la distributie, la retail si consumatori. Uneori se arunca intentionat mancare, alteori e vorba de infectii, probleme ce tine de virusuri, bacterii, de control incorect al climatului, de pierderi la gatit.
Aici avem doua lucruri diferite: pierderea de mancare, care apare inainte ca mancarea sa ajunga la consumator din cauza productiei, stocarii, procesarii, distributiei. Dar mai avem si risipa alimentara, care se refera mai degraba la mancarea care e perfecta pentru consum, dar e aruncata constient in faza de retail sau de consum. Mancarea care va deveni parte din risipa alimentara ajunge sa fie aruncata fie pentru ca a expirat, fie pentru ca pe piata au ajuns cantitati prea mari de mancare, ingrediente si consumul e scazut.
Doar in 2021 aveam peste 1 miliard de tone de mancare aruncata, risipa alimentara anuala, cu 13% din retail, 26% din servicii, 61% de la case, locuinte personale. Dintre toate tarile care au probleme cu risipa alimentara China sta cel mai prost, are risipa alimentara de peste 91.6 milioane de tone anual, urmata de India, cu 68.8 milioane de tone anual si SUA cu 19.4 milioane tone anual. Alte tari cu risipa alimentara exagerata ar fi: Japonia, 8.2 milioane de tone, Germania, 6.3 milioane de tone, Franta 5.5 milioane de tone, Marea Britanie, 5.2 milioane de tone, Rusia, 4.9 milioane de tone, Spania, 3.6 milioane de tone, Australia, 2.6 milioane de tone.
Cat despre legislatia care priveste si incearca sa tempereze risipa alimentara, campioana pare a fi Franta. Franta a reusit din 2016 sa scoata in afara legii aruncarea de mancare la nivel de retail. A incurajat tot ce tine de retail sa faca parteneriate pe termen lung cu ONG-uri pentru a distribui mancarea care se arunca catre cei care au nevoie de ea. Nu te conformezi legislatiei iei amenzi de peste 3.750 de euro pentru fiecare infractiune ajunsa la urechile legiutorilor.
Italia are tot din 2016 o lege ce permite celor din retail sa doneze mancare bancilor de alimente si organizatiilor de caritate. Toti cei care doneaza alimente apropiate de termenul de expirare au stimulente fiscale si scapa si de amenzi. Si producatorii de mancare pot sa doneze alimente pe care le arunca in alte conditii.
Coreea de Sud a facut progrese uriase in ultima perioada reusind sa ajunga de la o tara care arunca masiv mancare la o tara care aproape ca nu mai are atat de multa risipa alimentara anuala. Schimbarea a inceput in 2013, cand guvernul de acolo i-a facut pe locuitorii Seulului sa plateasca pentru reciclare, in functie de cat de multa risipa alimentara generau. Legislatia a fost excelenta si a fost aplicata si in alte parti ale tarii.
China a reusit sa impuna o lege legata de risipa alimentara de abia din 2021. Legislatia in vigoare a interzis mancatul competitiv, distribuirea de clipuri cu mancare si oameni care mananca. Toate afacerile cu mancare sunt obligate prin lege sa aminteasca clientilor ca nu trebuie sa genereze risipa alimentara si trebuie sa o descurajeze cat de mult pot. Restaurantele au fost atentionate si sanctionate, amenzile sunt si de 10.000 yuan, 1500 euro. Cateringul urban in China este responsabil pentru mai mult de 18 miliarde de kilograme de mancare aruncata anual.
Singapore are deja legislatie care obliga malluri si hoteluri mari sa separe mancarea organica aruncata de alte tipuri de gunoi. Asa se poate obtine mai usor compost si se pot alimenta si animalele mai eficient cu ce ramane de la consum. Plus ca reciclarea materialelor e si mai eficienta.
SUA are si ea legislatie in sase state legata de prevenirea risipei alimentare. Statele sunt California, Connecticut, Massachusetts, Rhode Island, New York si Vermont. In loc sa arunce tot la groapa de gunoi, statele au impus un management mai bun al alimentelor de aruncat si infrastructura pentru compost e mult mai buna si mai eficienta.
Australia si-a impus sa devina prima tara care reduce risipa alimentara cu pana la 50% pana in 2030. Costurile financiare generate de risipa alimentara ajung acum si la 20 miliarde de dolari pe an. Guvernul s-a implicat si a investit 1.2 milioane dolari in doi ani pentru a sustine organizatiile care lupta pentru combaterea risipei alimentare.
Norvegia a urmat exemplu Australiei si in iunie 2017 guvernul de acolo si industria mancarii din tara au semnat un acord sa injumatateasca risipa alimentara. 350.000 tone de mancare se arunca in fiecare an si asa ceva nu mai e acceptabil in Norvegia. 68 kg mancare aruncata per persoana pe an e prea mult. Si Norvegia vrea ca pana in 2030 sa isi injumatateasca risipa alimentara ca volum.
Danemarca este pioniera in privina luptei pentru prevenirea risipei alimentare. In 2016 autoritatile au lansat o schema pentru a combate risipa, au fost sustinute proiectele care incercau sa reduca risipa alimentara uriasa. In Danemarca este legal sa vinzi mancare aproape de data expirarii atat timp cat scrii clar pe eticheta acest lucru si produsul nu prezinta pericol pentru consumul uman. Producatorii de mancare si bucatariile colaboreaza indeaproape pentru a folosi si legumele care nu sunt asa de aratoase si nu sunt cumparate de obicei.
Nu doar tarile reusesc sa faca minuni in privinta risipei alimentare, ci si orasele mari si bogate ale lumii. Dubaiul are probleme si el cu risipa alimentara, costurile ajung la 4 miliarde de dolari pe an. 2.7 kg mancare este aruncata de fiecare persoana anual. Ce a facut Dubai ca sa opreasca risipa alimentara cat se poate de eficient?
Au fost incurajate utilizari ale tehnologie pentru reducerae risipei alimentare in sectorul ospitalitatii din EAU. Marile hoteluri din EAU reusesc sa economiseasca pana la 887.000 dolari pe an renuntand la risipa alimentara uriasa. Se salveaza peste 213 tone de mancare de la a fi aruncate la groape de gunoi si a polua si mai tare mediul inconjurator. Asta ar echivala cu peste 1.000 de mese salvate per zi, mese care pot fi date celor care nu isi permit sa le aiba…