Daca spui filme si cinematografie te gandesti imediat la Hollywood, la SUA, la Oscar si la productii de top pe care le-ai vazut cu siguranta in cinematograf si de care te-ai bucurat. Insa nu doar SUA are o industrie cinematografica spectaculoasa, mai avem suficient de multe tari incat sa gasim mereu filme de calitate si motive in plus sa renuntam chiar si pentru cateva minute la filme americane tipice, cu actiune sau subiecte “usurele”.
Poate cele mai bune filme pe care le-ai vazut in ultimii ani sunt de productie internationala, alta decat cea americana. Si e firesc sa fie asa pentru ca de cealalta parte a oceanului in Europa si tarile nordice, in Asia, avem destule productii geniale si regizori, actori, producatori de film care nu contenesc sa ne uimeasca. Sunt si cateva tari care au reusit mereu sa produca filme de calitate si sa reinventeze cinematografia moderna in cel mai interesant mod cu putinta.
Danemarca. Daca ai vazut mai multe filme daneze stii ca sunt de un realism greu de trecut cu vederea si au si subiecte religioase, sexuale abordate intr-un mod destul de „franc”. Carl Th. Dreyer este un producator danez care poate fi usor unul dintre cei mai buni regizori din istoria cinematografiei. Sa nu ii uitam nici pe Benjamin Christensen si pe Erik Balling, care au creat filmele Olsen-banden foarte populare peste tot unde au fost difuzate. Regizorii danezi au castigat de-a lungul vremii premii nenumarate pe la festivaluri, s-au luat si Oscaruri, Globuri de Aur, iar in vremurile moderne ii avem pe Lars von Trier, co-creatorul miscarii Dogme si pe Susanne Bier si Nicolas Winding Refn care au reusit sa produca niste filme foarte bune, ramase in istoria recenta a cinematografiei globale.
Spania. Spania are o lunga istorie cinematografica sincronizata aproape perfect cu vecinii sai mai influenti, francezii. Pornind de la celebrul Luis Buñuel, care a fost primul producator de film ce a cunoscut succesul international, si continuand cu Pedro Almodóvar prin anii 1980, cinematografia spaniola nu a dezamagit niciodata si a stiut sa se foloseasca de limba si de pasiunea actorilor, de decoruri si de costume cum nu vezi in alte colturi ale lumii. Almodóvar continua sa uimeasca prin filmele sale si prin ideile de la care pornesc acestea, fiind mereu in centrul atentiei pasionatilor de filme bune. Alti regizori si producatori de film care merita amintiti aici sunt Segundo de Chomón, Juan Antonio Bardem, Luis García Berlanga, Florián Rey.
India. De departe India are cea mai mare industrie cinematografica din lume daca ne raportam la numarul de filme produse in fiecare an. Peste 2.000 de filme in peste 20 de limbi pleaca din India in toate colturile lumii anual. Dar calitatea? Ei bine, aici e o mica problema, nu toate filmele indiene sunt si de calitate. In afara de Satyajit Ray, o personalitate cunoscuta si apreciata peste tot in lume, India mai are regizori si producatori precum Mira Nair sau Anurag Kashyap, dar ei mai au de lucrat pana sa cunoasca un succes mondial. Si daca te gandesti la audienta, la publicul acestor filme, trebuie sa stii ca publicul filmelor indiene este si cel mai mare si mai nerabdator din lume. Deci toate filmele produse vor fi vizionate la un moment dat.
Japonia. Aici gasim una dintre cele mai vechi si mai mari industrii de film din lume. Si daca te miri ca a aparut Japonia in aceasta lista trebuie sa te gandesti la un singur nume: Akira Kurosawa. Este un producator de film influent, respectat peste tot, ale carui filme sunt urmarite si „gustate” de un public mai mare decat iti inchipui. Filme precum Rashomon, Cei Sapte Samurai sau Poveste din Tokyo te vor ajuta sa intelegi de ce Kurosawa e un geniu al cinematografiei mondiale. Alti regizori din vremurile moderne au continuat mostenirea lasata de Kurosawa, iar nume precum Hayao Miyazaki au completat mostenirea cinematografica greu de ignorat.
Suedia. Tarile nordice par sa fi gasit de multa vreme reteta succesului in cinematografie de vreme ce avem acum si Suedia pe lista noastra. Ingmar Bergman e un nume cu rezonanta mondiala in cinematografia globala, dar sunt si alti regizori uriasi pe care Suedia a reusit sa ii dea de-a lungul timpului. Cinematografia suedeza a devenit mult mai vizibila prin anii 1950, odata cu recunoasterea treptata a lui Bergman. Dar au venit anii 1960 si alti doi producatori de film, Bo Widerberg si Jan Troell, au dus la un al nivel cinematografia suedeza. Productia de film suedeza este inca pe val in prezent si continua sa ofere lumii intregi suficiente exemple de cinematografie curata si destul de usor de „digerat”.
Marea Britanie. Pentru ca toate filmele din Marea Britanie sunt in engleza si engleza se vorbeste si in filmele din SUA e destul de greu a distingi intre productii apartinand celor doua tari. Partea proasta este ca din cinematografia britanica au tot plecat spre Hollywood regizori si actori, asa ca se poate spune ca avem mai degraba o cinematografie de export si o multime de profesionisti care nu prea mai sunt atat de legati de Marea Britanie si prefera America. Cu toate astea, contributia cinematografiei britanice la cea globala ramane una importanta, avem o multime de filme foarte bune, multe premiate pe la festivaluri si cu Oscaruri la activ, dar si producatori care au stiut sa se impuna in cinematografia globala.
Franta. Aici s-a nascut practic cinematografia moderna. Este cea mai mare a treia piata de film din lume daca ne raportam la admiteri, dupa SUA si India. E suficient sa ne gandim la nume uriase din cinematografia franceza si la filemele lor ca sa ne dam seama cam care e contribuitia franceza la cinematografia globala: Jean-Luc Godard, Robert Bresson, Jean Renoir, François Truffaut, Jean-Pierre Melvill. In vremuri moderne Jacques Audiard sau Abdellatif Kechiche continua sa duca mai departe mostenirea uriasa pe care cinematografia franceza a oferit-o lumii intregi.