Craciunul si sarbatorile de iarna vin cu multe traditii pe care le cunoastem deja. De la masa din Ajun de Craciun la impodobirea bradului si colinde, pana la mersul cu ursul sau capra, toate fac parte din patrimoniul nostru cultural si sunt respectate cu sfintenie. Insa traditiile romanesti de sarbatori nu se rezum doar la acestea. Sunt multe alte traditii mai putin cunoscute, foarte frumoase si cel mai important, autentice, pe care le veti descoperi in articolul urmator.
In ultima perioada, in ultimii ani, traditiile romanesti au inceput sa intre intr-un con de umbra. Vremurile complicate, moderne, accentele occidentale pe care le capata sarbatorile, toate au dus la o uitare treptata a traditiei romanesti si a obiceiurilor de odinioara. Si e pacat, mai ales ca in tara avem o multime de astfel de traditii si obiceiuri pe care le putem promova si de care suntem foarte mandri, asta daca reusim sa le cunoastem indeajuns de bine.
De obicei, traditiile romanesti de Craciun si de sarbatori la care nu avem acces sunt in diverse zone ale tarii, Banat si Transilvania sau Dobrogea si Muntenia, in comune si sate unde traditiile se incapataneaza sa nu dispara. Multe dintre aceste obiceiuri si traditii romanesti au legatura cu mersul la colindat, dar la o privire atenta in cufarul cultural local vom descoperi si traditii inedite, de Craciun, deosebit de frumoase si de interesante, pe care doar in anumite locuri le poti admira.
Craciunita. Ritualul pregatirii Craciunitei este unul pe care il vedem doar in Tinutul Padurenilor si in zone apropiate. Ce e Craciunita? E o paine care va sta pe o gramada de otava. Legenda locala spune ca fix in noaptea de Ajun de Craciun calul lui Craciun va manca din painea speciala. Pentru un an bogat si norocos calul trebuie sa manance negresit din ea, altfel anul urmator va fi unul cu probleme.
Ursitul si gasirea lui de Craciun. Tinerele isi pot pune sub perne niste obiecte „magice” pentru a afla cine le va lua de sotii. Se intampla acest lucru in Ajun sau in ziua sarbatorii Craciunului si de multe ori ursitul le va aparea in vis si vor sti imediat ca el e baiatul pe care il vor gasi cat de curand. Gasirea ursitului a ramas in traditiile care insotesc Craciunul si este tinuta cu sfintenie in multe parti ale tarii.
Un colind atipic in zona Valea Jiului. Momarlanii din Valea Jiului au unul dintre cele mai frumoase si mai interesante obieciuri de sarbatori care se pastreaza si in ziua de astazi. E vorba despre obiceiul Pitarilor, copiii si tinerii care se costumeaza in strai de sarbatoare, costume populare, pun clopotei la steaguri si naframe, coronite cu flori, ciucuri de diferite culori si marimi si asa merg la colindat. Dupa ce colinda peste tot in zona lor se danseaza la final, dansul fiind unul traditional, fireste.
O traditie ciudata, dar foarte frumoasa: ingroparea Craciunului. Pe Valea Somesului intalnim un astfel de obicei. E vorba de o trecere de la vechiul Craciun la cel nou, urmand a renaste in anul ce urmeaza. Ceremonia din jurul ingropatului Craciunului aminteste mult de Caloian, dorindu-se pana la urma refacerea echilibrului lumii. Traditia e interesanta.
Se alege un tanar care va fi Craciunul „mort” si un altul care fi preotul. Craciunul se va „culca” pe o scara de lemn, urmand sa fie purtat pe umeri de nu mai putin de sase tineri, acoperit bine ca sa nu fie recunoscut. Craciunul vechi e dus spre o apa curgatoare. E un fel de cortegiu funerar in toata regula, cu toate ritualurile specifice. La apa curgatoare se „arunca” Craciunul mort, cel vechi pe gheata. Craciunul „nou”, renascut se ridica in picioare, e acelasi tanar care interpreta Craciunul vechi. La intoarcere e veselie si muzica, se pregateste si pomana Craciunului, spre intampinarea noului an.
Superstitii transformate in obiceiuri de sarbatori. Cum era firesc, si-au facut loc si superstitii printre traditiile si obiceiurile de Craciun. De exemplu, in zona Hunedoara nu se foloseste cutitul sau toporul inainte de Craciun, in Ajun. Nu se dau bani cu imprumut, iar mortii e posibil sa se „arate” la miezul noptii pentru a gusta din mancarea pregatita de sarbatori.
Toate aceste traditii si obiceiuri se pastreaza, dar nu se stie pentru cat timp. Odata cu disparitia batranilor de la sate si din orase vor disparea si traditiile romanesti, tinerii nemaifiind interesati asa de mult de traditie. Asa ca ar trebui sa ne bucuram de ele si sa le cautam ori de cate ori avem ocazia prin zonele prin care ajungem si unde ne petrecem sarbatorile de iarna.