Anul 2021 a gasit sistemul de educatie din toata lumea intr-o situatie fara precedent. Scoli inchise, cursuri suspendate, elevi si profesori care se chinuie sa intre intr-o normalitate pe care nimeni nu si-o doreste, cea a cursurilor exclusiv on-line. In multe parti ale lumii scolile se redeschid timid sau nu s-au inchis deloc, dar au functionat dupa reguli stricte si cu mai putini copii in clasa.
Indiferent de situatia sistemului de invatamant din era pandemia actul educational trebuie sa se desfasoare si scoala trebuie sa mearga mai departe. Desi e un inceput timid, daca ne uitam cu atentie vom observa si cateva trenduri intr-un sistem de educatie total schimbat fata de cel din 2019.
In 2021 nu prea mai putem vorbi de o scoala clasica in adevaratul sens al cuvantului si nici macar de sisteme de educatie care functioneaza ca inainte de 2019. SARS-CoV-2 a adus modificari de strategie si de aplicare a regulilor dupa care se desfasoara actul educational peste tot in lume. Printre multele efecte negative pe care le-a adus acest coronavirus pentru tot ce inseamna educatie s-au strecurat si cateva efecte pozitive.
De exemplu, s-a grabit digitalizarea scolilor si accesul la on-line si educatie on-line a fost unul mult mai bun in multe parti ale lumii. Alt exemplu bun: sistemul hibrid a reusit sa ii faca pe elevi si pe profesori sa gaseasca si sa descopere metode creative de a invata, respectiv de a preda. Mai putem adauga si o comunicare mai buna intre toti actorii implicati in educatie, o implicare mai buna mai ales cand vine vorba de binele elevilor aflati intr-o situatie unica, nemaintalnita pana acum.
In materie de trenduri in educatie, 2021 se anunta unul foarte bogat. Multe sunt destul de futuriste, implica tehnologii noi, dar si o abordare noua. Altele sunt adaptate la cerintele unui sistem educational aflat intr-o continua schimbare.
Nanoinvatarea. Era informatiei a adus si probleme de concentrare, de atentie, pentru ca oboseala provocata de ecranele in care ne uitam toata ziua este din ce in ce mai mare. Pe masura ce suntem bombardati cu tot mai multe semnale si notificari de la aplicatiile din jur nivelul de cortizol creste, astfel ca stresul este din ce in ce mai mare.
Ce se poate face la clasa, chiar si in situatia in care avem ore on-line. Raspunsul ar putea fi unul simplu: nanoinvatarea. Nu, nu e ceva S.F., e doar o metoda prin care elevii primesc informatii in cantitati mici si pe o perioada scurta de timp.
Aceasta metoda s-a dovedit a fi foarte eficienta pentru a creste capacitatea de retinere a informatiilor si de adaptare la noile situatii de invatare. Creste productivitatea, reusesti sa atragi atentia mai usor copiilor si tinerilor si le imbunatatesti invatarea notiunilor cheie. Nanoinvatarea are patru etape: identifici nevoile elevilor, stabilesti obiectivele, alegi continutul adecvat, multimedia te va ajuta aici, si mentii totul foarte scurt pe 2-5 minute intinsa informatia.
Lectii predate sau insusite cu ajutorul Realitatii Augmentate sau Realitatii Virtuale. In loc sa predai cu deja clasicele slide-uri PPT s-ar putea sa gasesti mai usoara si mai eficienta predarea in Realitatea Augmentata sau cu ajutorul ei si predarea in VR. Interactiunea e mai usoara, e mai simplu sa inveti notiuni complicate, AR-ul poate fi accesat si prin intermediul unui telefon sau al unei tablete. VR si AR pot aduce o implicare mai mare a elevilor in timpul orelor, ii vor ajuta sa retina mai simplu si mai usor informatia si sa o poata intelege ceva mai bine odata ce o pot vedea „in fata ochilor”.
Cum vor putea fi folosite AR si VR in clasele on-line sau offline? De la tururi virtuale si plimbari virtuale prin muzee, galerii, pana la training High-Tech si invatarea limbilor straine, toate pot sa fie parte din actul educational. Invatarea va fi personalizata, daca mai intervine si Inteligenta Artificiala actul educational se va imbunatati la modul real si va avea o calitate mult mai buna decat inainte de pandemie. Totul este sa fim creativi, daca suntem implicati in educatie, si sa reusim sa ne folosim de toate aceste tehnologii revolutionare.
Invatarea project-based. Un alt trend care se intrevede in educatia din 2021 e invatarea project-based. Cu alte cuvinte avem in fata o metoda care ii implica in mod activ pe elevi in proiecte din viata reala. Inveti in timp ce faci ceva practic, asta e cea mai simpla explicatie si esti supravegheat indeaproape de catre profesori.
Scopul acestui tip de invatare este un raspuns la situatii autentice, complexe, desprinse din realitatea de zi cu zi. Se vor dezvolta gandirea critica, creativitatea, colaborarea, comunicarea. Elevii vor cerceta in grupuri diverse subiecte, vor veni cu idei, vor face prezentari digitale si vor incerca sa aiba un feedback cat mai bun din partea intregii clase.
Invatarea experimentala. Marea problema pe care am vazut-o in timpul cursurilor on-line si chiar in timpul celor offline tine de lipsa de atentie a elevilor, de concentrare. Cum rezolvam rapid aceasta problema? Invatarea experimentala este raspunsul. Elevii sunt pusi in situatii din viata reala si trebuie sa planifice, sa ia decizii, sa lucreze in echipa ca sa ajunga la o solutie.
Pentru ca totul se desfasoara acum on-line, invatarea experimentala va inseamna exercitii colaborative, in care se va dezbate o problema in echipa si se vor comunica rezultatele dezbaterii tuturor si solutiile. Se vor adauga jocurile de rol, in care elevii se vor pune, virtual, in fel de fel de scenarii pentru a vedea cum anume actiuni si obieciuri pot afecta anumite rezultate. Plus ca se pot face sondaje on-line si colectare de date on-line pentru a avea o imagine cat mai buna asupra unor solutii ce urmeaza a fi validate.