Aparute pe un fond psihologic problematic, tulburarile de alimentatie ne afecteaza pe oricare dintre noi odata ce s-au declansat. De la mancat compulsiv pana la restrictii alimentare care nu isi au rostul, toate tulburarile de alimentatie ajung sa ne puna viata in pericol daca nu sunt descoperite si tratate la timp.
Insa unele dintre aceste tulburari sunt foarte greu de diagnosticat si sunt atat de rare incat un tratament eficient e aproape imposibil.
Am auzit de multe ori vorbindu-se despre tulburari de alimentatie. In spatele acestui concept se ascunde o explicatie destul de simpla. E vorba despre afectiuni psihologice, care pot avea un impact puternic asupra barbatilor sau asupra femeilor, cu o acoperire extinsa in privinta obiceiurilor alimentare.
Specialistii si oamenii de stiinta recunosc si trateaza deja cel putin trei tipuri de tulburari de alimentatie „comune”. Anorexia Nervoasa, Bulimia Nervoasa si Hiperfagia (supraalimentare). Dar pe o lista a acestor tulburari pot intra si altele fie prea rare, prea similare, sau prea putin documentate. Suntem inca in perioada in care invatam si descoperim cat putem despre tot ce tine de tulburarile de alimentatie moderne, se fac studii clinice, se observa diverse tipuri de manifestari si se trag concluzii. Pana sa avem un tablou complet va mai dura.
Tulburarile de alimentatie rare sau mai putin cunoscute, dar recunoscute odata ce apar, pot face obiectul unor studii amanuntite in viitorul apropiat si e bine sa le amintim si sa fim constienti de existenta lor.
Ortorexia. E un tip de tulburare de alimentatie despre care vom tot auzi pe masura ce curentul mancatului sanatos va fi mai puternic si mai prezent in vietile noastre. Deocamdata nu e recunoscuta ca o tulburare de alimentatie oficial, insa e o varianta a anorexiei destul de raspandita in lume. Nu te concentrezi pe a pierde in greutate, insa iti controlezi prea riguros dieta. Mancarea va fi mereu sanatoasa si fara impuritati.
Nu e nimic anormal pana aici, ai putea crede. Insa cei care sufera de o asemenea tulburare duc totul la extrem si devin preocupati de orice fel de mancare care le e pusa in fata. Ortorexia este restrictiva si obsesiva, e un stres inutil pe care il „servesti” sistemului nervos, oamenii care sufera de asa ceva se tem de gluten, de zahar, la modul serios, chiar le e frica de ele.
Pica. Suna ciudat, dar avem in fata o tulburare de alimentatie comuna. In practica cine sufera de Pica mananca tot felul de substante cu valoare nutritionala 0 si nu sunt recunoscute ca fiind „mancare”. De la creta, vopsea, acuarele, orice fel de substanta e mancata. Ti-e pofta de ceva lavabila sau de niste ciment, de exemplu.
Apare mai ales la copii sub sase ani, dar si la femeile insarcinate-la ele apare pofta de minerale necesare bebelusului din burtica. Cam un sfert din toti pacientii din spitalele de psihiatrie au Pica. In unele culturi vom gasi o varianta numita geofagia, adica mananci lut, argila, si nimeni nu vede o probleme in comportamentul asta.
Pregorexia. Nu e diagnosticata oficial, dar o intalnim destul de des. O vedem la femeile insarcinate aflate in luni mai marisoare si implica un control obsesiv asupra greutatii pe care ai putea sa o iei cat esti gravida. Desi e normal sa te ingrasi mult cat esti gravida, femeile care au o astfel de tulburare de alimentatie fac orice, exercitii fizice, diete ca sa nu se ingrase prea mult si sa slabeasca, daca se poate.
Asta desi s-ar putea sa influenteze sanatatea copilului. Practic femeia cu pregorexie nu suporta sa se vada ceva mai plinuta si ajunge sa aiba diete total gresite pentru aceasta perioada dificila pentru organismul sau.
Anorexia atletica. E vorba despre bulimia exercitiilor sau hipergimnasia, este recunoscuta, dar nu prea e tratata. E simplu de explicat: faci exercitii fizice in mod obsesiv si exccesiv, pana cand nu mai poti efectiv. E o obsesie care iti controleaza viata efectiv.
Anorexia atletica te face sa treci dincolo de orice limite si sa vrei mai mult si mai mult de la orice fel de exercitii fizice faci. Poate duce usor la osteoporoza, la pierderea densitatii osoase, dar si la tulburari ale menstruatiei.
Tulburarea mancatului selectiv. De multe ori vedem aceasta tulburare la cei care au un gust foarte fin, care pot selecta din diverse feluri de mancare o multime de „arome”. Dar poate sa apara si pentru ca vrem sa gustam doar lucruri pe care le stim si ne temem de tot ce e nou in materie de mancare. Dietele restrictive, anxietate mare, starea de rau cand mananci ceva, toate pot duce la instalarea tulburarii mancatului selectiv.
De multe ori putem vedea aceasta tulburare, desi nu e, la copiii mici care tot selecteaza din ce au in farfurie si mananca doar ce le place. Tulburarea adevarata implica control total asupra mediului si eliminarea mancarurilor periculoase si amenintatoare.
Cei care sufera mananca doar doua sau trei mese si de restul nu vor sa auda. Nu se stie de ce se intampla asa. S-ar putea ca organismul sa reactioneze mai mult decat e necesar la anumite toxine, la texturi si mirosuri. Efectele sunt devastatoare din punct de vedere social si nutritional.